Am plecat pe drumul Crucii
Am plecat pe drumul Crucii
Am plecat pe drumul Crucii
La glasul sfânt al poruncii –
’N zorii scumpi,…ai tinereţii,
Când chemarea mi-ai făcut,
Când Cuvântu-am cunoscut
Doamne, din tumultul vieţii!
Când Ţi-am auzit chemarea
Cugetând, că-n alergarea…
Sunt pe drumul, al pierzării,
M-am întors să-Ţi pot urma
Prin Duh Sfânt, rău-a curma
Şi-având gândul, ascultării.
Din lumea,…şi calea-i largă
Prin hazarduri să m-atragă,
Prin lucruri ce-s trecătoare,
M-am despărţit în nădejdea
Întărindu-mă,-n încrederea
Că-mi eşti pavăză-n salvare!
Pe calea-Ţi sublimă, sfântă
Când inima-n har se-avântă
Paşii vreau să mi-i conduci,
Şi când sunt în strâmtorări
Doamne să merg în cercări,
Sub stindardul ‘naltei cruci!
S-ajung sus pân-la Jertfirea
Unde-ai răbdat răstignirea –
Lăsând tot ce-i rău în mine,
Biruindu-mi, firea întreagă –
Sufletu-mi, să Te-nţeleagă,
Duhul Sfânt să mă sprijine!
Puteri noi să-mi dea pe cale
‘N dorul spre culmi triumfale,
Şi-ochii minţii, să-mi lumine
Ca urcând pe-al crucii drum
Să nu mă-ndoiesc nicicum,
Să fiu Doamne…lângă Tine!
Flavius Laurian Duverna