Din Ţara dinspre Miază-zi
Din Ţara dinspre Miază-zi
Din Ţara dinspre Miază-zi
În stoluri mari de-a izbuti,
Rândunelele revin acasă!
Revin voioase-n cuibul lor
În inimi cu-al dragostei dor,
De sub streaşina de casă.
E soare mult, şi cald afară
Şi în văzduh încep s-apară
Cârduri dansând de cocori
În cercuri largi ce se rotesc,
Iar bucuroşi copii-i privesc
Pe ceru-albastru, fără nori.
E-o zi de dulce primăvară
Şi totu-i verde peste ţară
Cu flori multiple pe câmpii!
Clipele sunt de hazarduri,
Mieluşeii, zburdă-n salturi
În vesel cânt, de ciocârlii.
S-a-ntinerit din nou livada
În frumuseţuri cu grămada
Şi pomii ei cei maiestuoşi,
Cu crengile, pline de flori
S-au pregătit de sărbători,
Desfăcând mugurii pufoşi.
E-un simţământ de bucurie
Şi de renaştere şi voioşie
Care pluteşte-n exprimare,
Prin cântec viu şi tineresc
Spre slava Tatălui Ceresc,
Pentru-a Sa grijă iubitoare.
Flavius Laurian Duverna
