Planul de Răscumpărare
Planul de Răscumpărare
Când în opera-I măreaţă a creaţiei Prea Sfinte,
Creatoru-a prevăzut, peste veacuri mult-nainte,
Că păcatul e posibil, cu-a sa gravă ameninţare
A luat măsuri precise, de-ai ieşi-n întâmpinare.
Dumnezeu Tatăl şi Fiul, au ştiut de-apostazia
Lui Lucifer, heruvimul, ce-şi etala măiestria,
Fiinţa cea mai înaltă, completă-n desăvârşire
Purtătorul de lumină, sus la Tronul de mărire.
Au ştiut şi de căderea, omului când L-au zidit
Prin puterea înşelătoare-a marelui nemulţumit,
Care-avea s-o exercite prin perfida lui dispută
Pentrucă deja pierduse lupta-n ceruri începută.
Planul de răscumpărare, pe principii declarate,
Nu a fost un gând venit după ce au fost călcate
Ale Domnului porunci, prin grava neascultare,
De Eva şi-apoi Adam, comiţând păcatul mare.
El a fost dzvăluirea, tainei de veacuri ascunsă;
Era-acea descoperire, a Gândirei Nepătrunsă,
Ce-n lucrarea mântuirii, dezvolta consolidarea
Legilor fudamentale, care consfinţeau crearea.
Pentru-a lui îndeplinire, s-a hotărât ca Hristos,
Să se dea pe Sine jertfă, coborând atât de jos,
Încât El S-a dezbrăcat, de mărirea Lui Divină
Şi-a luat firea căzută, după mii de ani de vină.
Cine poate măsura cât de-adânc-a fost Iubirea,
Oferindu-se în harul, ce-a trezit compătimirea
Pentru neamul omenesc, de-a fi în totul liberat
Din coşmarul decăderii mântuindu-l din păcat?
Adâncimea şi înălţimea, iubirei lui Dumnezeu,
Au rămas şi vor rămâne, un mister care mereu,
Şi aici, şi-n veşnicie, tot mai mult vom cerceta,
Aflând taina ei sublimă, în jertfa de la Golgota.
Temelie în susţinere, a Tronului Său de domnie,
Dezvoltare a principiilor, izvorând din veşnicie,
Iubirea S-a dat pe Sine-n jertfa sfântă şi deplină
Pentru-a fixa-n Univers, liniştea cea mai senină.
Ea a fost şi va rămâne, completă-n globalizare,
Dăruind orice resursă, ce-avea ceru-n posedare,
Ca nimic să nu lipsească din planul de mântuire
Fiind posibilă salvarea, în renunţarea la mărire.
Şi, nici chiar marea veşnicie nu va putea rândui
Preţul jertfei lui Hristos, în actul de-a-Şi dărui,
Viaţa Sa de Dumnezeu, lăsând gloria cerească,
Îmbrăcându-Se-n natura, şi în firea omenească.
Complet de desăvârsite, au fost toate ce-a creat
Că nimic din Univers, nu se putea-a fi schimbat,
Prin pretenţia cea pusă, de prea marele Lucifer,
Ce-a dorit ca să răstoarne, Legea ordinii din cer.
Controversa provocată, prin faptul că s-a luptat
Până-n ultimele clipe, sperând de-a nu fi privat,
De cerul măreţ şi scump, a bulversat Universul,
Pus în pericol profund, să-şi revizuiască mersul.
Dar prin Marea Înţelepciune a Puterii creatoare
Universu-a fost salvat, de cumplita ameninţare,
Pentru că-a intervenit Însuşi, fiind Creatorul lui,
Viaţa jertfă să-Şi depună, pe crucea Calvarului!
Flavius Laurian Duverna
