Intercer – Poezii si editoriale

IN MEMORIAM DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE
Cu sufletul în lacrimi mă duc în amintire,
Aș vrea să simți și tu, cum simt, a mea iubire,
Aș vrea să aduc acum omagiu doamnei învățătoare,
A fost și va rămâne o stea strălucitoare.

Să vă vorbesc de doamna, cuvinte nu găsesc,
Durerea este mare, dar știu că îmi doresc,
Să înțeleagă toți de ce a fost iubită,
Nu a fost numai dascăl, a fost deosebită.

Privea adânc în noi, privea în fiecare,
Cu a sa mângâiere ne-a dat încurajare,
A fost a doua mamă, ne-a învățat să fim,
Să credem în iubire, să știm cum să iubim.

Ne-a pus creionul în mână și mâna ne-a ghidat,
Ne-a învățat cu drag, chiar multe ne-a învățat,
Să fim oameni în viață și viața s-o iubim,
De aceea, cu durere, cu toții o jelim.

Aș vrea să vă vorbesc, ce a fost pentru mine,
Am fost copil plăpând, m-a protejat, știu bine,
Cu glas duios de mamă, ades mă dojenea,
Nu înțelegeam atunci, dar ea mă cunoștea.

Mergeam la bibliotecă, era a mea putere,
Eram copil beteag, simțea a mea durere,
Citeam povești cu zâne și mă vedeam frumoasă,
Trăiam la bibliotecă o viață mai aleasă.

M-a încurajat să scriu, în versuri să vorbesc,
Acum, prin poezie, eu spun cam ce trăiesc,
Când nu găsesc cuvinte, vorbesc prin poezie,
Mereu a spus că harul mi l-a dat Domnul mie.

M-a învățat să fiu și cum să mă iubesc,
Mi-a insuflat credință, mi-a spus ca să trăiesc,
Mi-a spus că-s specială și să mă rog mereu,
Ne rugam împreună la bunul Dumnezeu.

Nu vreau să plictisesc, închei ce am relatat,
Dar să nu crezi că aici, iubirea s-a încheiat,
Nu s-a încheiat nimic, în suflet dăinuiește,
În fiecare suflet, doamna mereu trăiește.
************
Deși am promis că n-am să plâng, eu n-am putut,
Nu-mi pare rău că-n mine n-am ținut,
Am fost copil mai plângăcios, am plâns ca după o mamă
Ce a lăsat în suflet adâncă rană.

În suflet eu vă port eternă amintire,
Ați adormit, atât, cea plină de iubire,
Cu stimă și respect când scriu, îmi amintesc
Cât m-ați încurajat, nu am să mă opresc.

Vă spun la revedere, a mea învățătoare,
Ați fost un om sublim, un om cu suflet mare,
Moartea ne e vrăjmașul, dar ea nu ne desparte,
Noi purtăm amintirea până-n eternitate.
Emilia Dinescu

Filed under:
Generale by emiliad