Ascuns
noiembrie 15, 2017
Stau ascuns în adâncul
inimii tale
sub mormane de gânduri
uscate. Foarte rar
mă dezgropi și mă ții
la aerisit câteva clipe.
Atunci văd ce anotimp e.
Lacrimi galbene uriașe
cădeau din copaci
într-o jalnică plutire.
Se întâlneau cu altele
și resemnate începeau
să se descompună.
Stropi de ploaie anemici
plângeau împreună cu mine.
Nu mai eram nici
măcar o amintire.
Nici n-ai observat trecerea
mea prin viața ta,
sau nu ai lăsat impresia.
M-am întors în adâncul
inimii tale dar locul
devenise atât de strâmt
încât cu greu am putut să
mă strecor. Uitarea trecuse
pe acolo și făcuse schimbări.
Sunt trist dar sper
că la primăvară măcar
câteva clipe să-ți mai amintești
de mine…un sentiment adormit.
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie
