Copilărie și atât
1482.COPILĂRIE…ȘI ATÂT
Cu entuziasm și bucurie eu vă spun,
Că-i veselie-n suflet, eu sunt bunică de acum,
Chiar dacă fata mea e mică, e doar o buburuză,
Vorbesc de inocență, ea este a mea muză,
Sunt fericită tare și îmi imaginez,
Cum crește a mea gâză și cum o protejez,
Zburdalnicele jocuri în vers eu le cuprind,
În joacă o alint, de toate mă desprind.
**********
Nu este fericire ca râsul de copil,
Mă duc în amintire, alunec chiar tip-til,
Mi-aduc aminte bine, aveam băieții mici
Și se jucau mereu, erau tare zbudalnici,
În inocența lor cu zâmbet, veselie,
Ei îmi ștergeau necazul, aduceau bucurie,
Cu joacă, inocență, el, timpul a trecut
Și am uitat demult ce a fost neplăcut.
***************
Am fost și eu copil, începe să mă amuze,
Râsul copilăriei și acum e printre frunze,
Eram o inocentă, cu entuziasm visam,
Mă vedeam scriitoare, și mamă mă vedeam,
Mă jucam de-a prințesa, cu veselie multă,
Zburdalnicele jocuri mă lasă și azi mută.
*********
Copilăria este și va rămâne pură,
Chiar dacă viața este poate puțin mai dură,
Râsul copilăriei se pierde printre frunze,
În suflet sunt copil și nu îmi caut scuze.
Emilia Dinescu
