Cugetare de toamnă
CUGETARE DE TOAMNĂ
Stau în grădină, încă mai este brumă,
Toamna m-anunță, parcă vrea să spună,
E timpul ei, veșmânt de brumă, totul e acoperit,
Chiar dacă soarele de mult a răsărit.
Miros de crizanteme îmi vine din verandă,
Vântul adie lin, împrăștie pe stradă,
Miros de toamnă rece, privesc în luminiș,
Aștept să vină vara, o spun mai pe furiș.
Privesc un trandafir ce nu a înflorit,
Sub stratul gros de brumă un mugur e zdrobit,
Petalele au căzut și încălzesc pământul,
Privesc cum pe o petală o duce-n zare vântul.
Veșmânt de frunze moarte, culori de nedescris,
Simt multă împlinire, mă simt ca-n paradis,
Hristos va reveni, ne va lua acasă,
Suntem al Lui popor, suntem a Sa mireasă.
Emilia Dinescu