De sarbatori
Pe strada sau in bloc, pe scara,
persista un miros de cozonaci,sarmale
si alte bunatati rurale.
Lumea toata lumea alearga,
aproape ca nu mai stie
cum trebuie sa mearga…
Este atmosfera de sarbatoare,
acum totul e frumos,
indiferent daca afara
este ceata sau este soare.
Copiii vor primi iarasi daruri bogate
desi este criza,
acum se gasesc multe bucurii
in casa si pe masa…
Sunt aprinse lumini
de diverse culori si nuante,
copiii colinda
nu prea hotarati pe la case,
desi ureaza cu franturi de texte ,de toate.
Sarbatorile iernii raman minunate,
chiar daca se lasa atat de mult timp
asteptate…
La o vitrina, si ea luminoasa,
un copil priveste o iesle
facuta din plastic.
In iesle ,un copilas,
mic ,cat o schioapa,
priveste in jur de parca stie
ca tot acest scenariu
este o simpla joaca…
La ziua de nastere a lui Isus
sunt prezenti oameni de jos
si oameni de sus,
dar totdeauna ,ca un facut,
lipseste tocmai personajul
care trebuie sarbatorit,
desi prezenta lui Isus
ar putea face din aceasta sarbatoare
o zi de mare bucurie
si o mare favoare,
dar cum nimeni nu-I doreste prezenta,
cu multa durere in suflet Isus
raspunde doar cu absenta…
S-ar putea sa miroasa din plin
a cozonaci si a sarmale,
iar copiii sa colinde cu zeci de urale,
sa avem in suflet multa bucurie,
iar in casa sa fie lumina,
dar fara Isus
inima va ramane si mai departe
singura si pustie…
Ferice de acela care stie sa faca
din fiecare intalnire cu Isus
o mare sarbatoare!
Si daca in casa nu va mirosi
a cozonaci si alte bunatati rurale,
impreuna cu Isus vom putea avea pace,
multa binecuvantare
si speranta unei vieti biruitoare!
