Intercer – Poezii si editoriale

1542. GÂNDURI… SUB CERUL ROMÂNESC
Sub cerul românesc, vise și doruri adunate,
Sunt râuri de speranță în lacrimi înșirate,
Privesc spre infinit, chemare îmi doresc,
Doresc ca în văzduh pe Domnul să-l zăresc.

Mulți nu mai sunt acasă, căci au plecat în lume,
A lor destin pribeag nu poate să-i îndrume,
Nu au văzut lumină în al lor ideal
Și luptă prin străini pentru ceva real.

Eu n-am plecat din țară, dar și eu îmi doresc,
Doresc profund, din suflet, deja călătoresc
Spre patria cerească, un drum în infinit,
Sub cerul românesc, aștept umil, smerit.
Emilia Dinescu

Filed under:
Generale by emiliad