În camera de sus
ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus eu iată, am intrat,
E timpul meu de rugă, e timp de meditat,
Vin, intru cu sfială și vreau să-ți mulțumesc,
M-aplec în rugăciune, e timp să te întâlnesc.
M-așez la poala crucii, prea mult am obosit,
În alergarea vieții eu, timp am risipit,
Dar timpul nu-i al meu, e darul Tău divin,
De aceea, în rugăciune, acuma mă înclin.
Cu frații mei de mână, în rugăciune stau
Și vreau făgăduința divină să o iau,
Nu avem nici un merit, venim prin harul Tău,
Căci fără Tine viața e doar un mare hău.
Te rog fiebinte, Tată, privește către noi,
În suflet dorim pace, deși avem război,
Satan e atât de șmecher, se luptă cu putere,
Te rog, nu ne lăsa, noi vrem doar a Ta vrere.
Aduc pe altarul rugii bolnavii ce-i avem,
E timpul de pe urmă, prea mulți bolnavi suntem,
Sunt molime și viruși ce au cuprins pământul,
De atâta suferință, mulți își doresc mormântul.
Eu vin la Tine în rugă și cer chiar vindecare,
Dar dacă nu e voia-ți, îți cer, doar alinare,
Oprește suferința la cei care se luptă,
Mulți știu că vine moartea și știu că viața-i scurtă.
Dar moartea nu e totul, ea n-are o putere,
Creștinul ce stă-n rugă și doar o viață cere,
El cere veșnicia, El vrea cu ardoare cerul,
Te roagă să-l ajuți să-și schimbe caracterul.
Nu mă ridic din rugă, mai mult eu îndrăznesc,
Privesc pe lista lungă, din plâns nu mă opresc,
Mă rog cu disperare, îi pun la rugăciune,
Pe cei ce au plecat și astăzi sunt în lume.
Au cunoscut Cuvântul, dar mult s-au rătăcit,
Au mers pe calea largă, satana i-a înrobit,
E timpul de pe urmă și vicii sunt prea multe,
Trezește, toți copiii, de Tine să asculte.
Mă rog, în rugăciune i-aduc, acum, pe acei
Ce nu cunosc Cuvântul și au alți dumnezei,
Vorbește-le prin oameni, trimite-le mustrare,
Să simtă doar de Tine o sete cât mai mare.
Aduc în rugăciune pe cei ce-s părăsiți,
Bătrânii noștri, astăzi, par tare urgisiți,
Sunt singuri, în căsuțe de lut ce stau pe o rână,
Copiii sunt plecați după o viață bună.
Mă rog pentru vecini și pentru cunoscuți,
Pentru acei ce știu, dar stau încă tăcuți,
Ajută-mă, să fiu o schelă către Tine,
Noi știm, mai e puțin, curând sfârșitul vine.
Sfârșitul suferinței, sfârșitul va veni,
Dar noi să stăm de strajă, suntem ai Tăi copii,
Să stăm în rugăciune, să fim doar în alertă,
Noi știm ce se întâmplă, dar lumea nu-i atentă.
Mă rog pentru guverne și pentru demnitari,
Pentru acei cu funcții ce astăzi se cred mari,
Totul e abureală, nimic nu e etern,
De nu stăm lângă Tine, chiar binele e tern.
Mă rog și pentru mine, nu vreau să rătăcesc,
Mă rog pentru ai mei, eu plâng și îndrăznesc,
Te rog, pe Tine, Doamne, să te faci cunoscut,
Să vadă toți din juru-mi că Tu ne ești azi scut.
În camera de sus, am fost la rugăciune,
Căci camera de sus e grupa Ta, pot spune,
Tu ne-ai adus aici, pe toți ne-ai adunat
Și timpul meu de rugă, acum am încheiat.
Predau ștafeta, Tată, la frații mei din grupă,
În lanț de închinare noi, astăzi, stăm în rugă,
Strigăm în disperare uniți toți într-un glas,
Noi știm că rugăciunea e tot ce ne-a rămas.
Predau ștafeta, Tată și strig cu drag mereu,
Căci noi suntem o grupă și Tu un Dumnezeu,
Fără de Tine, Tată în grupă n-am fi fost,
De aceea stăm în rugă și cât putem în post.
În camera de sus închei a mea strigare,
Trimite Duhul Sfânt, trimite cercetare,
Trimite pocăință, să nu ne risipim,
Noi vrem, așa de mână, în cer cu toți să fim.
Emilia Dinescu
