În mâna Sa
septembrie 7, 2014
Furtună e-afară și ploaie,
Ori soare privind arzător,
În noapte un vânt ce te-ndoaie,
Și șoapte mulțime ce dor.
Iar cerul păstrează tăcere,
Rămâi agățat de un fir,
Speranța slăbește și piere,
Lumina sclipește puțin…
O mână deschide Cuvântul,
Un glas iar citește din el,
Și cel ce promite e Sfântul
Împărat al lui Israel.
-Aici sunt cu tine, aproape,
În mână te țin, de ce plângi?
Tot cerul trimit să te scape,
Din ape oricât de adânci!
Floare de colț
