Incomod
Un jurnalist cam pus pe rele,
S-a strecurat încetișor,
În băncile unei capele,
Stârnind uimire tuturor.
Când predica s-a terminat,
Opri un oarecare domn,
Pe chipul său vag încurcat,
Ghiceai ușor lipsa de somn.
Dialogul începu ușor,
Se transformă în interviu,
Păstrez acum celor ce vor,
Simple-ntrebări din tot ce știu.
Citești Scriptura? Când te rogi?
Vii deseori la slujbă-aici?
Dai daruri? Faci cât de mult poți?
Tu în misiune te implici?
Cât e rutină și cât zel?
O zi, dar și în celelalte?
Crezi în Hristos, dar în ce fel?
Vorbele-s lângă bune fapte?
Îți folosesc acestea toate?
Le ai ca simplu obicei?
Vrei să mergi astfel mai departe?
Ușori sunt pașii tăi sau grei?
S-au despărțit ca buni amici,
Plângea creștinul gânditor…
De erai tu, poți să îmi zici –
Ai de Isus, de ceruri dor?
Floare de colț