Iubirea
decembrie 12, 2012
Din ea ne naștem către un țel sublim,
O respirăm în fiecare clipă,
Atinși de vraja ei ghețari topim,
Știm, cerul a făcut risipă.
E nelipsită-n suflet de copil,
De tânăr sau cu zile multe,
N-are veșmânt bogat și nici umil,
Ea știe inimile să asculte.
Răzbate cu răbdare an de an,
Suportă și dureri și răutate,
Acoperă asprimi, nu luptă-n van,
Alină sufletele sfărâmate.
Ce delicat și-atât de prețios,
E darul minunat din veșnicie,
Adus la noi prin voia lui Hristos,
Flacără scumpă, veșnic vie!
Floare de colț
