Intercer – Poezii si editoriale

În palmele Tale e scrisă iubirea,
Eu n-am știut ce mult păcatul doare
Când provocasem despărțirea
Dintre Tată și Fiu prin fapta sfidătoare.

Pe fruntea Ta, spinii vorbelor mele,
Făcut-au răni adânci,
Căci nu înțelegeam ce crude și grele
Erau, și că Tu poți să plângi.

Te-am biciuit ades prin necredință,
Și sufletul Regesc am sfâșiat,
Mă-ntreb azi cum a fost, o, cu putință
Să uit Cuvântu-Ți minunat?

Și coasta Ți-am străpuns cu răzvrătire,
Doar liber nimănui supus,
Voiam să fiu departe de Iubire
De Lege sau îndemnul Tău Isus.

N-am înțeles că ea mă ocrotea,
N-am fost constrâns, nici îngrădit,
De-am s-o ascult eu voi putea,
Cu-adevărat fi fericit.

Am alergat spre desfătări
De-o clipă doar, amăgitoare,
Dar Tu pe-ngustele cărări,
Orbi vindecai și inimi la oricare.

Străpunse și însângerate,
Se odihnesc de căutare,
Picioare sfinte mult umblate
Să mângâie, să dea salvare.

Inima Ta am frânt în două,
Credeam păcatul doar un joc,
Dar Tu clădeai o Cale nouă,
Și Viața Ta puneai în loc.

În întuneric și în moarte
Departe-n veci de Dumnezeu,
Dreptatea îmi sorti ca parte
Dar Tu îmi luasei locul meu.

O, dă-mi iertare, pace și iubire
O viață nouă, haină nepătată,
Să mă îmbraci cu mântuire,
Să Te vestesc la toți viața-mi toată!

Floare de colț

Filed under:
Generale by aviva