Labirintul
iunie 28, 2015
Ne strecurăm legați la ochi,
Pe căi de noi necunoscute
Și pipăim pereții reci.
E Cineva să ne asculte?
Ce multe stânci, obstacole!
Direcția e oare bună?
Dorita țintă unde e?
Nu-i Nimeni oare să ne spună?
Suntem uniți prin funie,
Să nu ne rătăcim vreodată,
Se aud voci și plânsete,
Și șoaptele – Scapă-ne, Tată!
Un cântec din depărtare,
Dulcele izvor de pace,
Trezește în noi speranțe,
Și învingători ne face.
Hrist desface legătura
De pe ochi și ce uimire –
Suntem toți în siguranță
În cetatea de iubire! Amin!
Floare de colț
