Lângă Iordan
decembrie 6, 2012
De-atâta timp tot mergem prin pustie,
Privim cu dor peste Iordan spre Canaan.
Se-adaugă mereu an lângă an…
Dar Împăratul când o să mai vie?
Am murmurat ades. Cu necredință
Ne-am îmbrăcat și inimi și gândire,
În jurul nostru, iată, nu-i părere,
Pietre vorbesc. O! Este cu putință?
Ne-am speriat de ziduri și de care,
De uriași sau alte-amenințări,
N-am ascultat de ale Domnului chemări,
Prudența fiind o scuză la oricare.
E prea năvalnic, rece, azi Iordanul!
Am învățat să-l trecem – teorie,
Dar practic prea puțin se știe,
Sperăm mereu că se va întâmpla la anul…
Floare de colț
