Nu ești singur
octombrie 21, 2012
Atâta noapte-a-nvăluit
sufletul tău,
Prăpastie de-ntuneric
fără fund,
Cădeai în gol din rău
în rău,
Priveai speranțele
cum fug și se ascund.
O funie de iubire
te-a ajuns,
duios și blând
te-a-nfășurat,
te-a ridicat apoi încet
și sus în adăpost curând
cu bunătate loc ți-a dat.
Nu ai curaj să plângi
de fericire
Și nimeni nu-i în jur
să mulțumești,
Doar funia de-aur și iubire
prinde de tine
lumile cerești.
Floare de colț
