Nu merit
iulie 2, 2013
Fărâmă de lut pe cumpăna lumii,
Port strop de suflare divină,
Am tot ce-a rămas din prea bunii
Strămoși – gândire și suflet, lumină.
Din ceruri primit-am ce-am fost și ce sunt,
Nimic nu-i al meu pe deplin,
În grijă le am pe pământ,
Doar prin putere de sus azi se țin.
Ocean de iubire-am găsit în Isus,
Răbdare îndelungată,
La Golgota când am ajuns,
Declarat prețios, nou, fără pată.
Îl laud și-I cânt osanale mereu,
Păcatul ce groaznic mi-apare!
Prea puțin înțeleg cât de greu
Suportă El sacrificiul cel mare…
Floare de colț
