Pașii Tăi
Pe urma-Ți dreaptă vreau s-ajung la ceruri,
Și pașii Tăi în viață mă-nsoțesc,
Cetatea Sfântă ce străluce-n mii de feluri,
E ținta scumpă ce mult o doresc.
La patul suferinței Te-am găsit,
Lăsând în urmă zâmbet și lumină.
Singur pe lume, mic și oropsit,
Copilul străzii foamea nu-și alină.
L-ai luat în brațe, lacrimi i-ai uscat,
I-ai dat părinți, iubire, un cămin.
Altul desculț, în zdrențe-nveșmântat,
Găsi de toate-n casă de creștin.
În lipsă și în frig mici trupușoare,
Se-agață de părinți cu disperare…
La câte porți Tu cauți o salvare?
Găsești de lucru totuși fiului mai mare.
Pe mine, Doamne, m-ai îmbrățișat,
Iar lacrimile-au limpezit cărarea,
Merg mai energic, ferm și apăsat,
Cu Tine înainte pot străbate marea!
Încă un pas…e-atât de-aproape
Cetatea de mărgăritar,
Cununi de aur, sunet de harpe,
Sfânt, sfânt, și laudă Îți cântă iar!
Floare de colț
