Patru leproși
Samaria e-mpresurată,
E foamete și strâmtorare,
Profetul îi surprinde, iată,
Vestind hrană pentru oricare.
Un om de lângă împărat,
Un călăreț, sprijin mereu,
O ironie a scăpat.
-Nu face asta Dumnezeu!
Ferestre-n cer de-ar apărea,
După al Domnului cuvânt,
Nu se întâmplă așa ceva,
Nu e posibil prea curând!
-Tu vei vedea cu ochii tăi,
Dar nicidecum nu vei mânca,
Fără credință orb rămâi,
Moartea va fi răsplata ta!
Patru leproși lângă cetate,
S-au sfătuit și hotărât,
Să-ncerce și să riște moarte,
La sirieni numaidecât.
Acolo ce surpriză mare,
Căci tabăra e părăsită,
Un vuiet rău de cai și care,
Gonise oastea cea grăbită.
Și astăzi se mai fac minuni,
Când știe El că-i potrivit,
Pentru mulți credincioși și buni,
Numele Său fie slăvit!
Leproșii-n cort când au intrat,
Mănâncă, beau, iau lucruri bune,
Le-ascund pe toate imediat,
Se-ntorc din nou să mai adune.
Deodată se gândesc și spun
Nu facem bine! Să ne-oprim!
E zi de veste bună-acum!
Hai, la-mpărat să îi vorbim!
N-au așteptat zorii să vină
Și în Samaria – au anunțat,
Speranță, hrană și lumină,
La toți a fost pe săturat.
–––––––––––
Citește bine printre rânduri,
Lepros modern înfometat,
De afli Pâine și diamante,
Strigă-n cetate neapărat!
Floare de colț
