Pietre
Din pietrele spre mine aruncate
Ajută, Doamne, trainic pod să fac,
Pe el să scriu Iertare, Bunătate,
Răbdare și pe mulți să-mpac.
Și lângă pietre flori mici, albe, scumpe,
Lacrimi din stele să răsară chiar,
Cu mult curaj crescând spre a fi rupte,
Furtuni de ură biruind prin har.
Transformă Tu aceste pietre grele,
Ce vor să mă distrugă ne-ncetat,
În nestemate cu luciri de stele
Cu care-aș vrea să fiu încoronat.
Când sufletu-mi zdrobit e și se frânge,
Asaltul aspru e nimicitor,
În brațul Tău puternic Tu mă strânge
Salvat să fiu. Ah, rănile Te dor!…
Și trupul Tău – un scut cald de iubire,
Mă apără de tirul cel cumplit,
Lovind în Tine ură, răzvrătire,
Doar Tu enorm de mult ai suferit…
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie