Prietenie

noiembrie 24, 2014

Împart momente de odihnă,
Gânduri ce-adânc i-au frământat,
Și bucuria lor deplină,
Cei doi prieteni ne-ncetat.

Și unul lângă altul află
Sprijin și multe mângâieri,
Tăcerile câteodată
Presară aur, primăveri.

Atâtea amintiri transformă,
Lacrimi de ploaie, fulgi de nea,
Trainică legătură-n formă
De flacără, sau într-o stea.

Legați c-o funie cerească,
Urcă pe munte amândoi,
Mânați de dor ca să privească,
Tărâmul lucrurilor noi.

Când pașii-alunecă spre moarte,
O mână vine-n ajutor,
Urcând apoi tot mai departe,
Privesc spre-al lor Mântuitor.

La un popas un cânt se-aude,
Și-o promisiune din Scripturi,
Rugă fierbinte pentru rude,
Inși dificili sau foarte duri.

Și iar citesc pe pagini sfinte,
Descoperind multe comori,
Primesc puteri, merg înainte,
Pe soare, ploaie sau ninsori…

Floare de colț

Comments are closed.