Intercer – Poezii si editoriale

REALITATEA ZILEI DE DE AZI
Privesc în depărtare, e freamăt fără seamăn,
Ogoarele se ară, cu cine să-l asemăn
Pe cel ce azi muncește și glia însămânțează,
Apoi, cu bucurie, grânarul aranjează.

Miros de prospețime, pământ proaspăt arat,
Aduce armonie, te simți încurajat,
Chiar dacă este toamnă, simți viața cum pulsează,
Și ai o reverie când vezi că-nsămânțează.

La fel a însămânțat Hristos, Cuvântul sfânt
La însămânțat în inimi, nu-n glie, nu-n pământ,
Întâi El a arat, dezțelinat ogorul
De tot ce-i rău, stupid, căci tu ești muritorul.

Privesc în depărtare și totul e pictat,
Cu multă acuarelă, ea, toamna s-a jucat,
Și omul e pictat, păcatul l-a mânjit,
Dar nu e reverie că Hrist’ ne-a curățit.

Când spicele sunt pline și grânele sunt bune,
Așa este și omul când face fapte bune,
Suntem din neam de soi, suntem de viță aleasă,
Avem o reverie, dorim cu toți Acasă.
Emilia Dinescu

Filed under:
Generale by emiliad