Rugăciune
RUGĂCIUNE (În săptămâna de rugăciune)
Vin să mă rog la cruce, căci mult am obosit,
Am alergat prin lume, nimic n-am împlinit,
Mă rog cu frații mei, ne rugăm împreună,
E hotărârea noastră-n această săptămână.
Nu a fost planul nostru, căci Tu ai plănuit,
Această săptămână, chiar Tu ne-ai dăruit,
E săptămâna-n care venim cu ce am greșit,
Curând se încheie anul și timpul s-a înoit.
Venim cu ce am greșit, noi am promis prea multe,
Nu am făcut ce am vrut, au fost planuri mărunte,
Dar știm … o pietricică de o porți într-un pantof,
E ca și păcățelul, produce groaznic of.
Să facem cercetare, să nu găsim o scuză,
Să ne uităm în noi, păcatul ne acuză,
La bara judecății de n-avem avocat,
Putem spune degeaba atunci c-am încercat.
Încă suntem sub har, e timpul scurt de acum,
Să stăm în cumpănire, cum să devin mai bun,
Să ne rugăm fierbinte, să cerem modelare,
Căci nu degeaba vine, așa, câte o încercare.
Eu vin în rugăciune și vreau să-ți mulțumesc
Și pentru a mea cârtire, amarnic mă căiesc,
Eu am cârtit adesea și doar m-am poticnit,
Dar Tu ai fost cu mine și nu m-ai părăsit.
Am părăsit cărarea, pe alături am călcat,
Și doar a mele fapte un zid parcă au format,
Un zid de despărțire ce trebuie surpat,
Eu strig în rugăciune, prea mult am neglijat.
Am obosit pe cale, pe calea ce am ales,
De mergem înainte nu are nici un sens,
E timpul amorțirea cu toți să aruncăm,
E timpul pocăinței altfel ne înșelăm.
Emilia Dinescu
