Rugăciune
RUGĂCIUNE
În camera de sus, e ceasul meu de rugă,
Mă rog ca rugăciunea la Tine să ajungă,
Sfințește, Tu grăirea și șterge ce-i murdar
Și dă-mi înțelepciunea cât este încă har.
Nu mă lăsa în voia-mi, dă-mi voia Ta divină,
Condu-mă spre speranță, condu-mă spre lumină,
Curând va veni noaptea și om orbecăi,
Ajută-ne-n lumină să vrem a te întâlni.
Eu am intrat sfiită în camera de sus,
M-așez să stau de vorbă cu Domnul meu, Isus,
El a murit pe cruce, crucea era a mea
Și a venit, de vorbă cu mine vrea să stea.
Îi spun că-s păcătoasă, regret că l-am rănit,
Iar palma cea străpunsă mi-arată, te-am iubit,
„Eu te-am iubit pe tine și bicele am primit,
Tu ai venit la mine fiindcă eu te-am iubit”.
Da, recunosc, Hristoase, că eu te-am răstignit,
Cu bicele pe spate, tot eu, crunt am lovit,
Coroana cea de spini pe frunte eu ți-am pus,
Cu multă duritate și coasta ți-am împuns.
Nu meritam iubirea-ți prin câte am făcut,
Dar m-ai primit pe mine, chiar într-un mod plăcut,
De mână m-ai luat, de toate m-ai păzit,
Ai fost întotdeauna Cel ce m-ai ocrotit.
Eu știu că-s păcătoasă și zilnic eu greșesc,
Deși doresc din suflet ca să mă pocăiesc,
În camera de sus ți-aduc durerea mea,
Te rog, ascultă ruga, doresc doar pacea Ta.
Emilia Dinescu
