Intercer – Poezii si editoriale

RUGĂCIUNEA NEROSTITĂ
Tată ceresc cu sufletul eu mă ridic în slavă
Să aduc o rugăciune chiar dacă este slabă
Din inimă sunt vorbe și gânduri nerostite,
Dar știu că simțămintele la Tine sunt primite.
Eu nu am nici un merit, dar vin, vreau să mă rog,
Aș vrea să las povara ce o port, căci nu mai pot,
Tu ai spus, Isuse dragă, la Tine să venim
Tu le cunoști pe toate, chiar ce nu rostim.
Eu nu mai am cuvinte, nu știu ce să mai spun,
Dar stau în rugăciune, curajul îmi adun,
Stau și aștept, Isuse, aștept să îmi vorbești
Căci știu făgăduința, ai spus că mă iubești.
Emilia Dinescu

Filed under:
Generale by emiliad