Sa pot ajunge iarasi acasa…

octombrie 31, 2009

Bate un vant rece in inima
de parca vrea sa ninga,
ma adapostesc langa un perete de ipsos
in speranta ca iarna va trece…

Mi s-a spus sa nu plec singur de acasa,
se stia ca vremea nu va fi tot timpul frumoasa,
am crezut ca apelul este doar o alarma falsa
sa stea copiii cuminti langa tatal acasa…

Ninge si cad fulgi mari de zapada,
umbrele serii au inceput sa apara,
imi este frica de noapte
intunericul nu mai este lucru de joaca…

Am sperat ca peretele poate sa protejeze,
este noapte si nu se mai vad oameni in zona,
se sting luminile la casele din preajma
nu stiu ce sa fac,nu mai stiu cum ma cheama…

Mi-e frig si abia mai pot sta pe picioare,
daca adorm nu mai exista salvare,
fac eforturi sa ma pot misca, sa gandesc liber,
trebuie sa mai fie undeva un mijloc de iesire..

Cu un ultim efort ma plec pe genunchi,
ultima oara m-am rugat cand eram doar copil…
Tata,am plecat…am fugit singur in noapte…
Te ,rog iarta-ma si ajuta ma sa pot ajange Acasa..

Comments are closed.