Uraganul
septembrie 13, 2017
Oceanul și ploaia, năprasnicul vânt,
prăpăd fac în cale, pentru unii mormânt…
Și smulg și dărâmă, distrug tot ce pot
iar apa tot crește, o poți trece înot.
O clipă-i enormă, veac noaptea e parcă,
ascultă cu toții, așteaptă să treacă…
O altă istorie s-a scris și s-a șters,
din nou de la capăt, nu-i oprire în mers.
Șuieră groaznic uraganul flămând,
mătură cu grabă țărmul în curând,
Peste continente atinge pe mulți,
pe cei prea bogați sau pe cei desculți.
Pe buze mai stă o rugă șoptită,
fragilă e viața dar cât de dorită…
A doua lor șansă ajunsă cu greu,
invită cu lacrimi – Veniți la Dumnezeu! Amin!
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie
