Vulcanul
octombrie 24, 2012
Trezit din somn, sus muntele aruncă
Nori de cenușă înspăimântători,
Stârnind în toți groaza cea mai adâncă,
Ai morții imediate grei fiori.
Cu tunet râu de lavă se pornește,
Îndată orice ființă ucigând
Și vegetația iute-o nimicește,
E ștearsă insula de pe Pământ.
Un iaz de foc final îmi vine-n minte
Și-al Terrei arsenal atomic greu,
Ce pare azi că-i liniștit, cuminte,
Vegheat de îngerii lui Dumnezeu…
Nu teama să te-aducă la credință,
Ci dragostea de Domnul Creator,
Ce a făcut să fie cu putință,
Salvarea ta, căci te-aștepta cu dor!
Floare de colț
