Ramură de măr, frumoasă!
Ramură de măr, frumoasă!
M-a trezit, – de dimineaţă
Ciocănind discret la geam
Ramura de măr, în floare
Pe-o rază dulce de soare,
Cu-a ei salbă de mărgean
Cea mai mândră-n noul an.
Am deschis uşor fereastra
Să răspund la provocare;
Era-n alb, toată-mbrăcată
Strălucind, înveşmântată,
Şi-n bucuria-mi, cea mare
I-am făcut cu drag urare:
– Bine-ai venit, rămurică
Ce-ai bătut la geam afară,
Plină de flori, să-mi aduci
Prin raze de soare dulci
Mireasma-ţi de primăvară
Cu frumseţea ei cea rară!
– Tu îmi trezeşti dorul viu
Cum că totu-i spre-nnoire,
Că-n verde se primenesc
Şi că-n orice zi tot cresc,
Pomii pentru-a lor menire
Încă-un an pentru rodire!
– Tu-mi aduci, cu bucurie
Vestea bună-a dezvoltării,
Aşa cum Domnu-a gândit
Când la-nceput le-a zidit,
Prin planul sfânt al creării
‘N scopul binecuvântării!
– Prea frumoasă rămurică
Ce mi-ai ciocănit în geam,
Inima-mi, ai re-nviorat-o…
Cu mireasm-ai întremat-o
Şi-alba salbă de mărgean
Ce ţi-ai pus şi-n acest an!
Şi pe-a timpului… trecere,
Ramură de măr frumoasă!
Când vei fi de roade plină
Cu mult soare-n zi senină,
Te-oi primi cu drag în casă
Cu fructe coapte la masă!
Flavius Laurian Duverna
