Intercer – Poezii si editoriale

 ÎȚI MULȚUMESC
Doamne, îți mulțumesc,
Că te iubesc și zilnic cresc,
Lângă Tine nu mă ofilesc,
Ci mult mai mult rodesc,
De aceea, Doamne, îți mulțumesc.
Emilia Dinescu

ÎN LOCUL MEU
Am ajuns la piciorul crucii
Și m-am uitat în sus,
În locul meu, Tu erai pus,
O, scumpul meu, Isus.

În locul meu, Tu ai murit
Ca eu să fiu salvat,
Deși eu nu am meritat,
În locul meu, Te-ai dat.

Nu știu de pot să-ți mulțumesc,
Dar știu, atât să fac,
De jertfa Ta am să vorbesc
Și nu am să mai tac.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
Doamne, azi mi-ai vorbit,
Cum pot să-ți mulțumesc?
Nu am cuvinte să spun ce simt,
Dar știi cât te iubesc.

Îmi pare rău, că am greșit
Și iar te-am supărat,
Sunt întristat, căci e cumplit,
Doar eu sunt vinovat.

Căci am promis să nu greșesc,
Dar eu greșesc mereu,
Isuse, eu te răstignesc
Și asta-i tare greu.

Ajută-mă, prin harul Tău,
Eu știu că sunt salvat,
Ajută-mă, s-ascult mereu
Cuvântul ce l-ai dat.
Emilia Dinescu

SUNT CĂLĂTOR
Sunt călător,
Doar călător
Pe un vapor
Ce plutește-n derivă
Pe o mare agitată,
Ce se numește viață.
Depinde de mine,
Doar eu aleg,
De merg o singură dată
Și apoi mă opresc,
Căci s-a sfârșit drumul,
Sau călătoresc o veșnicie
Alături de Isus,
Căci eu sunt călător,
Pe un vapor,
Vaporul credinței îl aleg,
Cu el vreau eu să merg
Pe o mare adevărată
Ce se numește viața veșnică.
Emilia Dinescu

UMBLAM RĂTĂCIND
Umblam rătăcind prin lume,
Mă îndreptam, nu știu anume,
Dar eu mergeam, nu îmi păsa
Drumul acela de bun era,
Până într-o zi când rătăcind,
Mergeam agale, nimic găsind,
M-am întrebat ce îmi doresc
Și am hotărât să mă opresc
Și m-am oprit și am aflat
Un nou drum; eu m-am îndreptat,
Pe noul drum eu am pășit
Și acum sunt un om fericit.
Emilia Dinescu

UN VIS DESPRE RAI
Vrei să închizi ochii o clipă
Și să visezi, dar nu ești dumirită,
Ți-e teamă de visul ce-l ai,
Ce vei visa de nu va fi rai?
Gândește, acum că nu este vis,
Citește în Carte, acolo e scris,
Da, raiul există că e o cetate,
Ce e descrisă în ultima carte,
E o cetate ce o vei zări
Când îngeri pe nouri tu vei privi,
E o cetate de aur curat,
O simplă cetate, cum nu ai visat.
Emilia Dinescu

AȘ DORI
Aș dori să înțeleg
Cum să merg,
Ce să fac
Să nu greșesc
Când gândesc,
Când vorbesc,
Când muncesc.
Emilia Dinescu

 VORBESC LIVEZILE
Vorbesc livezile când bate vântul
Și frunzele grăiesc sau este gândul,
Ce trece agale și ne vizitează
Duhul să vadă conștiința de e trează,
Să vadă, anume inima ce spune
Când vede prin livadă o minune,
Că e minune, că pomul înflorit,
Mai ieri, acum e plin de fructe, a rodit.
Oare în inimă e floare sau e rod?
Aș vrea ca asta să o spun, dar eu nu pot,
Căci nu știu dacă s-a produs minune
Sau doar în inimă crescut-a un mărăcine,
Eu nu știu floarea ce a fost, de a rodit
Sau s-a trecut și acum s-a veștejit.
Emilia Dinescu

AM VRUT LIBERTATE
Am vrut libertate,
Acum, noi avem,
Suntem liberi,
Facem ce vrem,
Libertatea noastră
E prost înțeleasă,
Am vrut libertate,
Dar suntem captivi,
Mai rău ca înainte,
Suntem cuprinși
De griji și necazuri,
Parcă un blestem
Se abate, acuma,
Pe unde mergem,
Suntem prizonieri,
Dar ce e mai grav,
Noi credem că liberi
Suntem și avem,
O libertate prost înțeleasă,
Căci suntem liberi,
Liberi „prizonieri „.
Emilia Dinescu

AJUTĂ-MĂ
Doamne, ajută-mă să nu răspund urii cu ură
Și umple-mi inima cu dragoste și cu căldură,
Ajută-mă, ca răul din jur să nu-l privesc,
Să văd în jur, doar ce-i frumos, dumnezeiesc,
Ajută-mă, s-alung ce-i rău și ce-i murdar
Și să mă umplu, Doamne, de al Tău har,
Ajută-mă, ca să iubesc pe orișicine,
Căci știu că m-ai iubit întâi pe mine.
Emilia Dinescu