Învață și aplică

februarie 6, 2024

ÎNVAȚĂ ȘI APLICĂ
Cel ce învață legile înțelepciunii
Fără să le transpună în viața lui,
Se aseamănă cu un om care își ară ogorul,
Dar uită să semene sămânța.
Degeaba înveți să faci loc minciunii,
Căci nu ești cu nimic de folos nimănui
Și ce ai învățat nu aduce folosul
Nici ție, nici celui ce vrea biruință.
Deci ia seama bine și fi înțelept,
În viață aplică doar ce este drept
Și astfel tu singur, apoi vei vedea
Rodul ce-l aduce învățătura ta.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Învață și aplică

Sunt o problemă

februarie 6, 2024

SUNT O PROBLEMĂ
Eu mă gândesc că nu sunt o problemă
Ca Ieremia, Pavel sau chiar alții,
Sunt o problemă că îmi critic frații
Și pe Isus îl supăr și-l jignesc,
Ba, chiar cu mâna mea eu îl lovesc,
Căci nu zidesc, nu construiesc,
Cu mâna mea îl răstignesc
Când frații eu, ușor, azi îi bârfesc
Și relele din mine nu le mai zăresc.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Sunt o problemă

Sunt lucruri

februarie 6, 2024

 SUNT LUCRURI
Sunt lucruri despre care nu poți vorbi,
Sunt lucruri pe care nu le poți povesti
Și nu că n-ai vrea, dar nu-ți găsești cuvintele
Sau poate-s prea multe și nu-ți ajung clipele,
Căci timpul ce-l ai, e trecător
Și o clipă când trece, ești muritor,
Sunt lucruri și fapte ce-ți cer veșnicia.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Sunt lucruri

Mă întreb

februarie 6, 2024

MĂ ÎNTREB
M-am trezit în astă dimineață
Și parcă, mi-am văzut trecutu-n față
Și mă întreb, eu dacă nu mă mai trezeam,
În Cartea vieții numele oare-mi găseam?
Și mă întreb de eram mântuită
Sau în Carte eu nu eram găsită?
Și mă întreb, oare cu a mea credință,
Am încheiat cu Domnu-o juruință?
Și mă întreb de merit să trăiesc
În veșnicia care mi-o doresc?
Și mă întreb de merit jertfa Ta
Ce s-a produs în locul meu pe Golgota?
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Mă întreb

Cititorilor mei

februarie 5, 2024

1275. MULȚUMIRE ȘI SFATURI
Sau
CITITORILOR MEI
Ce este diploma… doar o hârtie,
Prin ea se apreciază o poezie,
Aduce autorului doar bucurie
Și bucurie mi-a adus și mie,
C-așa se întâmplă celui care scrie,
În poezie pune sentimente o mie.

Acum, fac un popos și nu mai scriu,
Aș vrea să-ți mulțumesc… și cum, nu știu,
Dar știu că Dumnezeul meu e viu,
De multe ori nu știu ca să descriu
Și poate versul pare monoton și cenușiu,
Din inimă am scris și am să scriu.

Mă bucur că citești, sunt fericită,
E visul orișicui, a fi citită,
Și când o rimă e apreciată
Sau poate, corectată, criticată,
Mă simt chiar bine, împlinită,
Așa sunt eu, îți spun, sunt fericită.

Îți spun secretul meu, e special,
Căci am și eu un simplu ideal,
Nu e un vis, căci totul e real,
Nimic nu e banal și ireal,
Căci face parte din al meu normal
Și idealul meu nu e banal.

Se pare că în vers m-am rătăcit,
Citește și ai să vezi că n-am greșit,
Sunt bucuroasă dacă m-ai citit,
Îți mulțumesc că chiar m-ai sfătuit,
Și mie timpul tău mi-ai dăruit,
Ești minunat, chiar de neprețuit.

Am o dorință, îți spun ce îmi doresc,
Vreau să vorbesc despre Acel ce îl iubesc,
În versul meu încerc să îl slăvesc
Și vreau, din suflet eu aceasta îmi doresc
În versul meu aș vrea să cuceresc,
Pe tine, cititorul pe care îl iubesc.

Aș vrea să ai un zel, să vrei mai mult,
Să cauți adevărul de demult,
Nu vreau să te trimit către un cult,
Dar nici nu vreau să stau și să ascult
Al lumii zgomotos tumult,
Ci vreau ca să vorbesc de tot ce e plăcut.

Ce este diploma… o foaie de hârtie…
De o diplomă aș vrea să îți vorbesc și ție,
Căci viața asta nu e veșnicie,
Și omul singur mântuit n-are să fie,
Dacă n-acceptă chiar cu bucurie,
Cuvântul sfânt, o diplomă să fie.

Aș vrea să îți vorbesc de al meu Erou,
E Domnul meu și Biblia-i tablou,
Nu are școală, nu are barou,
Dar va fi avocatul meu, din nou,
De aceea cât cerneala curge din stilou
Eu voi vorbi doar de al meu Erou.

Îți mulțumesc că încă ești aici,
Îți mulțumesc că noi suntem amici,
Aș vrea să fim amici în veșnicie,
Te rog să-mi faci această bucurie,
Acceptă Biblia, Cuvântul sfânt,
Nu trebuie să mă iei pe cuvânt.

Eu îmi doresc chiar diploma finală,
Aceea este singura reală,
Îmi doresc cerul, doresc veșnicia,
De aceea scriu, voi scrie poezia,
Te voi chema prin rimă la Isus,
Amicul meu din patria de sus.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Cititorilor mei

Semănătorul

februarie 5, 2024

SEMĂNĂTORUL
E soare, ce bine miroase afară,
Miros de primăvară; pământ proaspăt arat,
Gata de semănat; semănătorul vine,
Sămânța pune-n glie; așteaptă apoi să crească,
Pământul să rodească și rodul să adune,
Hambarul să îl umple; la iarnă ca să aibă
Ce pune în desagă; să plece apoi la târg
Pentru un bun câștig; apoi la primăvară
Să semene iar; e soare, ce bine miroase afară.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Semănătorul

Trecut

februarie 4, 2024

TRECUT
Avem trecutul, dar nu învățăm,
Ne temem să nu-l repetăm,
Căci în trecut multe am greșit
Și tot trecutul ne-a lovit,
Căci a rămas o urmă mică
Și sufletul nu se ridică
Și o rană din trecut rămâne
Cu sufletul plin de suspine
Și o rană din trecut produce
În suflet multe cicatrice,
Căci noi sperăm să ne îndreptăm,
Dar iar, trecutul repetăm
Și astăzi, noi, iarăși greșim
Și zicem că ne pocăim,
Dar în trecut ne afundăm
Și iar greșeala repetăm,
Trecutul devine prezent,
Iar tu din viață ești absent,
Degeaba parcă ai trăit
Dacă trecutul a revenit,
Istoria n-ai învățat
Dacă greșeala ai repetat.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru Trecut

În camera de sus

februarie 4, 2024

ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus eu, iată, am intrat,
Eu am venit la Tine, dar sunt un om spurcat,
Cu vina mea spurcată, cu tot ce am greșit,
În camera de sus eu, iată, am venit.

E timpul meu de rugă și vreau să îți vorbesc,
E timpul potrivit, e timp să te întâlnesc,
Așa cum sunt, Hristoase, eu vin la crucea Ta,
Aș vrea să stăm de vorbă, să-mi iei povara mea.

Eu vin la rugăciune, pe liste ne-am înscris,
E lanțul rugăciunii pe care l-am promis,
Noi ți-am promis, Isuse, și nu vrem să greșim,
E timpul rugăciunii, nu-i timp să zăbovim.

E timpul de pe urmă, sfârșitul va veni,
Curând va veni Domnul și noi ne-om întâlni,
Ne-om întâlni în zare, așa cum a promis,
Până atunci în veghe să stăm, precum am zis.

E timpul meu de rugă, e timpul minunat,
E timpul Tău, Hristoase, Tu mie mi l-ai dat,
Și vin la rugăciune și vreau să-ți mulțumesc
Că încă sunt în viață și încă mai trăiesc.

În rugăciune sfântă cu toții ne plecăm,
Ne luăm de mână, Tată, și ruga înălțăm,
Îți mulțumim că încă ne mai putem ruga,
Curând va fi prigoana și vom cunoaște fuga.

Privesc în mine, Doamne, și vreau să-ți mulțumesc,
Că tot ce am pe lume e darul Tău ceresc,
Eu sunt o păcătoasă, greșesc și iar greșesc,
Dar vin în rugăciune și vreau să-ți mulțumesc.

Pe altarul jertfei Tale, eu listele le pun,
Plângând și cu suspine durerea eu mi-o spun,
Sunt nume multe, Tată, cu lacrimi le rostesc,
Sunt tinerii ce astăzi în lume pribegesc.

Ei au crescut cu Tine, dar, iată, au plecat,
Mirajul lumii fade, ușor ni i-a luat,
Au fost cuprinși de patimi și cred că-i bucurie,
Satana este șmecher și-n lanțuri vrea să-i ție.

E timpul spre sfârșit și ne rugăm fierbinte,
Să nu îi părăsești, să le aduci aminte
Că au crescut cu Tine, Cuvântul ei îl știu,
Ajută-i să se întoarcă cât sufletul e viu.

Pe altarul rugăciunii eu listele le pun,
Sunt cazuri multe, Doamne, pe fiecare îl spun,
E multă suferință, prea multă pe pământ,
Ajută-ne să facem cu Tine legământ.

Aduc în rugăciune bolnavii de pe listă,
Te rog să mă ajuți, nu vreau ca să fiu tristă,
Dar suferința-i mare și tare mă întristez,
Aduc în rugăciune o listă și oftez.

Pe paturi de spitale mulți zac cuprinși de boală,
Te rog, ca mare Medic, vino și azi îi scoală,
Cu mâna Ta de Medic să faci o vindecare,
Îți cerem îndurare, îți cerem alinare.

Privesc poporul Tău, privesc și plâng cu amar,
E timpul pocăinței cât încă este har,
Trimite Duhul Sfânt și ploaia Ta târzie,
Vrem o redeșteptare, vrem bine iar să fie.

Trezește Tu, poporul, trezește-mă pe mine,
Trăim în astă lume și credem că e bine,
Ne-am afundat în patimi, mereu, prea des greșim,
E timpul de pe urmă, hai, să ne pocăim.

Avem de toate, Tată, cămările mustesc,
Cu mare bucurie eu binele-l primesc,
Dar îl avem pe Iov, el a fost cercetat,
Satana ne va cere, e timp de cugetat.

Avem exemplu Tată, ai noștri pionieri
Au dus Cuvântu-n lume, chiar fără să le ceri,
Au renunțat la ei și la al lor avut,
Dar noi avem de toate, palate ne-am făcut.

Aduc în rugăciune pe cei ce duc Cuvântul
În țări unde prigoana se împrăștie ca vântul,
Aduc în rugăciune pe cei ce azi vorbesc
În închisori de Tine, Cuvântul îl vestesc.

Aduc în rugăciune pe cei ce-s prigoniți,
Deși e libertate sunt mulți cei urgisiți,
Chiar în familii, în casă prigoana a intrat,
Te rog să fi cu cei ce astăzi au oftat.

Aduc în rugăciune pe cei ce îi cunosc,
Aș vrea să le vorbesc de Tine, recunosc,
Dar de nu pot prin vorbe, prin fapte eu aș vrea
Ca să vorbesc de Tine în toată viața mea.

Mă rog pentru orașul în care eu trăiesc,
Mă rog pentru vecinii cu care mă întâlnesc,
Mă rog fierbinte, Doamne, să faci a Ta lucrare,
Prin harul Tău, Isuse, eu cer reconsacrare.

Mă rog pentru acei ce azi Cuvântul știu,
Să te cunoască Tată, să știe că ești viu,
Mă rog pentru ai mei, îți cer să îi trezești,
Să înțeleagă, Doamne, ce mult Tu îi iubești.

Mă rog pentru lăcașul pe care ni l-ai dat,
Suntem bogați, Isuse, lăcașul e sărac,
Suntem o mână, Tată, o mână de creștini,
Ajută-ne să facem lucrare între străini.

Mă rog pentru acei ce sunt pe lista mea,
Tu îi cunoști prea bine, mă rog ca ei să stea,
Eu nu-i cunosc pe toți, Tu îi cunoști prea bine,
Ajută-i ca să facă un legământ cu Tine.

Și îndrăznesc în rugă să mă aduc pe mine,
Ajută-mă, Hristoase, să mă agăț de Tine,
Să stau în rugăciune oricât ar fi de greu,
Să mă încred în Tine, te am ca Dumnezeu.

Aduc în rugăciune și grupul ce am format,
Pe fiecare membru, în rugă l-am strigat,
Tu îi cunoști prea bine, cunoști pe fiecare,
Te rog să dai speranță în luptă și încercare.

În camera de sus eu azi am zăbovit,
Mi-ai dat un timp de rugă, un timp ce l-am dorit,
M-am întâlnit cu Tine, de vorbă noi am stat,
Îți mulțumesc din suflet, de timpul minunat.

Din camera de sus mă pregătesc să ies,
Predau ștafeta, grupei, așa ne-am înțeles,
Dar sufletul aș vrea ca să rămână aici,
Căci am găsit în grupă și frați, dar și amici.

Închei această rugă, doresc ca să sfințești,
Cuvintele sunt goale de Tu nu le primești,
Doresc ca ce am rostit să fie voia Ta,
Te rog fierbinte, Tată, pe noi nu ne lăsa.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru În camera de sus

O nouă viață

februarie 3, 2024

O NOUĂ VIAȚĂ
Cât de nevinovat e plânsul unui copil
Ce a venit pe lume; el plange, respiră,
Și plânge și mama ce l-a purtat în pântec,
Ea plânge; privindu-l cum plânge pe el,
Sunt lacrimi curate, lăsate anume
Și aceste lacrimi ajung să se împreune,
O lacrimă mare, o lacrimă curată,
Căci o nouă viață a fost creată,
A fost creată de al nostru Creator,
Ce ne este astăzi Salvator,
Iar mamei o sarcină-i dată,
Să crească o inimă curată,
Să crească un prunc pentru cer.
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru O nouă viață

La mulți ani, Ezel!

februarie 3, 2024

 LA MULȚI ANI, EZEL!
Astăzi este despre tine, tu ești puiul meu cel mic,
Aș vrea ca să vezi în mine, nu o mamă, un amic,
Tu ești darul meu de preț, dăruit de Dumnezeu
Când în viața mea era totul trist și totul greu.

Viața ne-a încercat prin multe, ai trecut prin suferință,
Dar te port în rugăciune și îți spun a mea dorință,
Vreau să înțelegi că singur n-ai să fi, căci ești iubit,
Ai doi frați mai mari ca tine care mult te-au mai dorit.

Tu ești floarea casei noastre, ești copil de Dumnezeu,
Să nu uiți în rugăciune, Lui să te predai mereu,
Ești puterea noastră mică, pentru tine, toți luptăm,
Lângă Dumnezeu e bine, împreună o să stăm.

Astăzi este ziua ta, treișpe ani ai împlinit,
Îți doresc doar sănătate și să fi mereu iubit,
Toată viața ta să fie condusă de Dumnezeu,
Să nu uiți că e cu tine și în ceasul foarte greu.

Eu ca mamă-s foarte mândră, am băieți, am trei bujori,
Tu ești floarea mea cea mică, cea mai mândră dintre flori,
Ești puterea mea cea mare, pentru tine eu trăiesc,
Vreau să înțelegi, copile, cât de mult eu vă iubesc.

Astăzi este despre tine, pentru tine ne rugăm,
Și o rugăciune sfântă, cu drag, spre cer înălțăm,
Dumnezeu să-ți dea de toate, numai bine îți doresc
Și din sufletul de mamă, eu îți spun că te iubesc.

Îmi doresc o veșnicie să te am în brațe, eu,
Pentru asta strig întruna și mă rog la Dumnezeu,
Îmi doresc ca veșnicia s-o petrec cu ai mei bujori,
Căci sunt mamă și am în grijă cele mai superbe flori.

Astăzi este ziua ta, cerul este fericit,
Astăzi strig în rugăciune, știu că Tatăl te-a iubit,
Încă de când te-a creat, în pântec te-a ocrotit,
Într-un vers îți spun, în ceruri locul tău e pregătit.

Astăzi este despre tine, astăzi îți spun, te iubesc,
Și în versuri și în rime, eu încerc să îți vorbesc,
Astăzi eu ca mamă-s mândră că te am, al meu fecior,
Și te port în rugăciune, mândră sunt până am să mor.

Când ești obosit, copile, cerul albastru să privești,
Și să spui o rugăciune, în credință vreau să crești,
Astăzi este ziua ta, eu îți spun, la veșnici ani,
Și închei aceste rânduri, scriind simplu, la mulți ani!
Emilia Dinescu

Comentariile sunt închise pentru La mulți ani, Ezel!