Intercer – Poezii si editoriale

GÂNDURI DE DIMINEAȚĂ
Afară nu s-a luminat,
În rugăciune te-am chemat
Și lângă mine ai venit,
Mă bucur că ne-am întâlnit.

Nu mă mai tem, căci ești cu mine,
Aștept senin să văd ce vine,
Tu îmi șoptești cu glas duios,
Nu vrei ca eu să fiu fricos.

Am înțeles că șlefuirea
Vine o dată cu iubirea,
Mă vrei curat, mă șlefuiești,
Dar nu ai să mă părăsești.

Când este greu, mă iei de mână,
Cum să mă tem de ce o să vină?!…
Mă tem de mine, să nu plec
Și lumea tristă s-o aleg.
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
Din viața noastră efemeră, a mai trecut o săptămână,
Sunt bucuroasă că în rugă, copiii Tăi acum se adună,
De mână, iată, ne luăm și stăm uniți în rugăciune,
Venim uniți în rugă toți și avem multe a spune.

Venim la tronul Tău de har, venim cu bucurie,
Din rugăciune facem iar un lanț de armonie,
Venim uniți să-ți mulțumim că încă mai trăim,
Putem la cruce să venim și vrem să te slăvim.

Tu ești al nostru Dumnezeu și noi venim la Tine,
Că de e bine sau e greu, cădem în rugăciune,
Venim uniți să-ți mulțumim, iubirea Ta e mare
Și noi sperăm și ne dorim să ne întâlnim în zare.

Curând pe nori te vom zări, ne vom lua de mână
Și-n cerul Tău vom poposi și vom primi cunună,
Noi știm că nu o merităm, nici jertfa, mântuirea,
De aceea mult ne bucurăm că ne-ai dat ispășirea.

Ai șters povara noastră grea, ai șters păcate grele,
În rugă noi ne-am întâlnit, nimeni să nu se înșele,
Nu merităm nimic cei bun căci noi suntem călăi,
Dar Tu în bunătatea Ta, Tu nu ne vezi cei răi.

Îți mulțumim că încă mai e har și suntem liberi să vorbim de Tine,
Curând nu vom putea, noi știm, bine nu vine,
De aceea cu credință în rugăciune ne unim,
Noi vrem cu ardoare cerul căci mult noi te iubim.

Ne-ai înfiat pe noi și știm că ne-ai iubit
Că-n locul meu pe cruce Hristos, El a murit,
În locul nostru Tată, Tu Fiul ți-ai trimis
Și toate ca să fim cu Tine-n paradis.

Cum să îți mulțumim, nicicând nu vom putea,
La marea de cristal cânta-vom osana
Și ne vom bucura cu Tine-n veșnicii,
Îți mulțumim că suntem cu toții ai Tăi copii.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI DE MULȚUMIRE
Ce este timpul, un nimic
Ce trece întruna, tic-tac, tic,
Dar este tare prețios
Când îl petreci c-un om frumos.

Ieri timpul a fost minunat
Și vremea parcă s-a îmbunat
Căci soarele a răsărit
Cu raze calde ne-a încălzit.

Acum, cu mintea navighez,
Trecutul meu îl explorez,
Am fost copil, cândva și eu,
În suflet sunt copil mereu.

Am fost copil cam suferind
Și petreceam timpul plângând,
E greu să fi copil beteag
Și să nu fi privit cu drag.

Dar e de ajuns să întâlnești,
Un om desprins ca din povești,
Să-ți spună că ești special,
Acela-i moment crucial.

Să se descopere în tine
Că vorbele curg bine-n rime
Și să te împingă de la spate,
Mai mult de atât, chiar nu se poate.

Aceasta am pățit chiar eu
Căci scrisul îmi părea chiar greu,
Dar cu răbdare m-a învățat
Să scriu și acum îmi este drag.

Sper că înțelegeți ce am grăit,
Dar hai s-o spun mai explicit,
Cu învățătoarea din trecut,
Am petrecut un timp plăcut.

Nu am să pot să-i mulțumesc,
Deși vă spun că îmi doresc
Dar am să strig la Dumnezeu
Să fie-n paza lui mereu.

Ieri, iată că ne-am întâlnit,
A fost un timp scurt, fericit,
Am cunoscut pe lângă ea,
Mulți oameni dragi din viața sa.

Eu cânt și scriu prin poezie,
Dar alții cântă-n melodie
Și grupul a cântat cândva
Conduși de însăși doamna mea.

Da, doamna a fost dirijor
Și a condus un frumos cor,
În cântec, ieri ne-am bucurat,
Vă mulțumesc, m-ați invitat.

Vă spun, așa e Dumnezeu,
El pregătește bun mereu,
Îi mulțumesc ce a pregătit
Căci oameni buni am întâlnit.

Nimic nu este la întâmplare,
El știe tot ce e sub soare
Și știe cât m-am bucurat
De timpul ce a fost minunat.

De acum, în rugăciunea mea
Pe fiecare voi purta
Căci Dumnezeu știe mai bine
Pe fiecare, decât mine.

Aș vrea să închei cu bucurie,
În suflet am doar veselie,
Părinte bun, îți mulțumesc
Că-n vers eu pot ca să vorbesc.

Îți mulțumesc că-i minunat
Tot ce în viață ne-ai lăsat,
Ajută-ne să ne întâlnim
În veșnicii căci ne dorim.
Emilia Dinescu

AȘ VREA SĂ TAC… SAU SĂ VORBESC…
De multe ori e bine ca să tac,
Aș vrea să tac, dar nu pot să o fac,
Cu limba vorbe multe am rostit,
Vă cer iertare dacă am greșit.

Sunt om și vorbele nu știu să potrivesc
Și nu rostesc exact ce îmi doresc,
Dar de vorbesc, din inimă o spun
Și te asigur că aș vrea să spun un lucru bun.

De am greșit în vorbă, îmi pare rău,
Îmi pare rău, mă simt un nătărău,
Căci vorbele aș vrea să te ridice,
Nu vreau ca vorba mea nimic să strice.

De multe ori ar trebui să tac,
De trebuie am să învăț s-o fac,
Dar te vorbesc, aș vrea să nu greșesc
Fiindcă eu sper prin vorbă să zidesc.
Emilia Dinescu

AȘ VREA SĂ MĂ ODIHNESC
Am obosit și vreau să mă odihnesc,
Dar timpu-i prețios să-l risipesc,
Mă bucur că sunt obosită, am motiv,
Dar n-am motiv să stau fără un obiectiv.
Îmi pun un țel înalt, vreau să citesc
Și în Cuvânt eu vreau să odihnesc
Și să vorbesc cu Tine-n rugăciune
Și uite că oboseala chiar apune.
Emilia Dinescu

COPILULUI MEU
Să nu uiți niciodată, fiul meu
Că te-am crescut chiar lângă Dumnezeu
Și-n clipa-n care eu n-am mai putut
Chiar Domnul o minune a făcut.

Să stai în rugăciune când ți-e greu
Și să vorbești numai cu Dumnezeu
Căci El te-a protejat mult în trecut,
Mereu, în dreptul tău, minuni El a făcut.

Să stai în rugăciune când ți-e bine,
Să-i mulțumești lui Dumnezeu c-a fost cu tine
Și viața ta s-o pui în mâna Lui,
Ești protejat în brațul Domnului.
Emilia Dinescu

AZI E ZI DE RUGĂCIUNE
Azi e zi de rugăciune,
Noi, poporul, vrem a spune,
Știm că prea mult am cârtit,
Deloc nu ne-am pocăit,
Deși Tu ai fost cu noi
Și ne-ai scos din greu noroi
Și păcatul ne-ai iertat,
Mult ne-ai binecuvântat,
În greu nu ne-ai părăsit
Deși noi, des am greșit.
Doamne, azi venim în rugă
Și am vrea ruga s-ajungă
Curățată la altar,
Căci noi n-avem nici un dar,
Nu avem nimic curat,
Totul este întinat.
Rugăciunea e mânjită
Chiar dacă-i curat rostită
Și cuvintele-s spurcate
Căci sunt pline de păcate,
Dar venim cât este har
Și cerem să ne dai dar,
Cerem, Doamne, Duhul sfânt
Să ne mustre pe pământ,
Cerem ploaia Ta târzie
Fiindcă vrem în veșnicie.
În rugă ne adunăm,
Cu toții ne închinăm
Și dorim să ne unești,
De cer să ne pregătești,
Căci nu vrem pe acest pământ,
Vrem cu Tine-n cerul sfânt,
Nu vrem să ne amăgim
Chiar vrem să ne pocăim.
În rugă azi ne unim
Și la crucea Ta îndrăznim
Să venim și să rostim,
Din inimă noi vorbim,
Te rugam, cât este har
Să ne strângi lângă altar,
Să ne dai puterea Ta
Și în veci îți vom cânta
Aleluia! Osana!
Emilia Dinescu

GÂNDURI PENTRU ROMÂNIA
Noi suntem români, un popor viteaz
Și cu rugăciune trecem prin necaz,
Am fost protejați și mult ocrotiți,
Dar ce ne vom face de vom fi loviți?!…

Să ne analizăm fiecare-n parte
Căci avem desaga plină de păcate,
Să luăm Cuvântul și să îl citim
Căci nu e târziu să ne pocăim.

Să stăm în veghere și în rugăciune
Căci în lume este multă spucăciune,
Să stăm în credință tare ancorați,
Va veni necazul, vom fi încercați.

Numai Adevărul aduce lumină
Și țara nu este de Adevăr străină,
Noi suntem poporul ce am trecut prin greu,
Să ne întoarcem fața către Dumnezeu.

Să luăm Cuvântul, Biblia vorbește
Despre Adevărul care mântuiește,
Să facem un post și o rugăciune,
Să nu ne apuce groaza de ce vine.

Să ne gândim bine, oare ce dorim,
Dorim doar pe pământul acesta să trăim,
Sau ne dorim fierbinte s-avem veșnicia,
E timpul ca credința să umple România!
Emilia Dinescu

GÂNDURI PENTRU AZI
Unii au trecut prin viață tot cântând cu bucurie
Și greul s-a transformat într-o simplă simfonie,
Tot prin cântec, vorbă bună, suflete a modelat
Cel ce-n suflet a fost om, meseriei devotat.

Eu privesc cu ochii minții și ca ieri eram copilă,
Eram o fire sihastră și nu mă simțeam utilă,
Este greu să te simți singur, chiar de-n jur sunt oameni mulți,
Mai ales când ești firav și pășești prin spini mărunți.

Fiecare are harul de a aduce bucurie,
Unii o aduc prin cântec, alții printr-o poezie,
Cea mai mare bucurie e când modelezi un om,
E mai sfântă bucurie decât a planta un pom.

De ce am spus pilda cu pomul, fiindcă mulți, pomi ați sădit,
Dar mai rar întâlnești omul ce oameni a șlefuit
Și nu doar ca meserie, ci cu sufletul de mamă
Căci nu este meserie, ci e har să vindeci rană.

Mulți copii se opintesc când pornesc pe a școlii treaptă,
Însă dacă întâlnesc omul care îi așteaptă
Doar cu zâmbetul pe buze și cu vorbe înțelepte,
Sincer, atât eu pot spune, copilul o să se îndrepte.

Eu pot spune cu mândrie că m-a iubit Dumnezeu,
Atunci când eram copilă și am simțit că este greu,
Dumnezeu mi-a scos în cale doar un suflet minunat
Este a mea învățătoare, toată viața n-am uitat.

Fiecare dintre noi are câte un talant,
Să nu credeți că nu este darul ce-l ai, important,
E de ajuns să ai credință și să ajuți pe fiecare
Fiindcă de îngropi talantul, sufletul îți spun că moare.

E nevoie de un sprijin, poate de încurajare,
Să îți folosești talantul și să faci bună lucrare,
Eu am fost încurajată și în vers vorbesc mai bine,
Unii azi vorbesc prin cântec, cântând melodii sublime.

M-am gândit să spun ce simt, harul nu este al meu,
Harul este darul sfânt, dăruit de Dumnezeu,
Important e fiecare să îl folosească bine,
Când va veni judecata să nu aibă o rușine.

Meritul nu este al nostru, este al Lui Dumnezeu,
Mă întreb ades de bine am folosit harul Său?!…
Și tu ai talantul tău, vezi cum ai să-l folosești,
De vrei tu în veșnicie, e timp să te pocăiești.

Eu ți-am zis în poezie tot ce am gândit acum,
Dar te rog, să iei Cuvântul, să citești gândul cel bun,
Dumnezeu a dat Cuvântul și talantul de a citi,
Biblia este mesajul, timpul nu îl risipi.

Doamna mea învățătoare m-a învățat ca să citesc,
M-a încurajat pe mine în vers mult să povestesc,
Ea mi-a dezvoltat talantul și Dumnezeu a lucrat
Ca să scriu versuri din suflet despre cel ce m-a salvat.

Anii, iată, au trecut și azi am o bucurie
Să citesc pentru a mea doamnă, căci am scris o poezie,
Vreau ca Dumnezeu să vadă toată bucuria mea,
Căci de scriu un vers acum, vinovată este ea.

Eu mi-am folosit talantul și prin vers, azi mulțumesc,
Onorat auditoriu, sunt un om și eu greșesc,
Dar cuvintele-s puține căci harul e darul sfânt
Și închei c-o rugăciune spusă tainic azi în gând.

Nu am să pot mulțumi tuturor ce m-au format,
Dar o rugăciune spun, Domnul fie lăudat,
Dumnezeu să răsplătească și să-mi dea înțelepciune
Să vorbesc mereu în versuri și să scriu ce nu pot spune.
Emilia Dinescu

GÂNDURI
Nimic nu este fără Dumnezeu, se știe,
Nici voce, nici cânt și nici o bucurie,
În lumea asta mare e prăpăd, urgie,
Să nu fim răi că nu știm ce o să fie.
Astăzi trăim și bine încă este,
Dar hai, să ne trezim ca din poveste,
Să ne întoarcem fața către Dumnezeu
Și să luăm de bun Cuvântul Său.
Emilia Dinescu