Intercer – Poezii si editoriale

DORINȚELE NOASTRE
Ne dorim să escaladăm un vârf de munte,
Sau ploaia, vântul pe noi să ne asculte,
Dorim prea multe, vrute și nevrute,
Nu știu dacă mai merităm atât de multe
Căci Dumnezeu ne-a dat și tot ne-a dat
Și ruga noastră El a împlinit când am strigat,
Dar de un timp, se pare că noi am uitat
Câte ne-a dat, deși nimic n-am meritat.
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
E timp de rugăciune căci încă mai e har
Și încă bați la inimi cu mântuirea în dar,
Noi știm, nu mai e mult și doar ne bucurăm,
Chiar dacă ce se întâmplă ne face să întristăm.

Noi plângem cu durere căci suferință-i multă,
Din răutatea lumii satana se înfruptă,
Se răscolesc în ură, războaiele încep,
Chiar dacă sunt creștini și spun că nu concep.

E multă sărăcie și mulți sunt subnutriți,
În țările sărace și mulți sunt părăsiți,
Părinții mor de foame sau doar îi părăsesc,
Copiii stau pe drumuri, cu lacrimi ei cerșesc.

Iar noi avem de toate, avem belșug de pâine,
Cămările mustesc și beciurile-s pline,
Dar ne dorim mai mult, nu suntem mulțumiți
Și facem compromisuri să fim doar fericiți.

Ne afundăm în muncă, dorim să avem mai mult,
Nu mai vedem în jur, nu-i timp ca să ascult
Pe cel ce s-a culcat fără nici o speranță,
Din egoismul nostru credem că asta-i viață.

Eu cad în rugăciune cu inima zdrobită,
Căci am muncit mereu, dar nu sunt împlinită,
Am pus pâinea pe masă și grijă am avut,
Dar pâinea vieții în toate se pare c-am pierdut.

Copiii mei și ai voștri, satana i-a înșelat,
Ei au plecat în lume și rău s-au afundat,
Păcate fără număr ei fac pentru avere
Căci banul este totul și cred că e putere.

Greșeala e a noastră că ei s-au depărtat,
Noi am greșit, se pare, în cum i-am educat,
Dar ne căim, Părinte, strigăm uniți în rugă
Și știm că rugăciunea la tron o să ajungă.

Noi știm că s-or întoarce, că ruga ne asculți
Căci lacrimile noastre sunt lacrimi de părinți,
Tu îi cunoști mai bine, cunoști pe fiecare,
Ascultă ruga noastră, aceasta-i grea încercare.

Predăm în rugăciune, în lanțul ce am format,
Predăm creștinii care Cuvântul au predicat
Și acum stau închiși cu lanțuri la picioare,
Strigăm în rugăciune pentru eliberare.

În rugăciunea noastră venim doar cu credință,
Aducem lista noastră cu cei în suferință,
Sunt maladii prea multe și nu mai e vreun leac,
E timpul de pe urmă, se încheie acest veac.

Dar noi venim la Tine și știm că poți aduce,
În rugăciune spunem, satana nu conduce,
Îți cerem pacea Ta, alină Tu durerea
La cel ce-n suferință îți cere azi puterea.

De trecem prin durere, te rog, să ne alini,
Noi vrem să stăm la cruce, nu vrem să-ți fim străini,
Trimite pacea Ta, să înțelegem bine,
E timpul de pe urmă și răul e-n mulțime.

Privesc în jur și tremur, chiar mă apucă frica,
Curând se va închide chiar și biserica,
Vom fi împrăștiați și ne vom risipi
Dar vrem să nu fim singuri, nu vrem a ațipi.

Ne rugăm împreună, de mână ne-am luat,
În camera de sus cu toții am intrat,
Strigăm în disperare, ca unul noi strigăm,
Nu vrem să stăm departe, nu vrem ca să cedăm.

Ne-ai dat Cuvântul Tău și bunătatea Ta,
Te rog să dai speranță în încercarea grea,
Să nu lași disperarea să ne cuprindă acum,
E timpul scurt se pare, eu nu știu ce să spun.

Îți spun cuvinte goale, cuvinte ce-s mânjite,
Dar vin în rugăciune și cer a fi sfințite,
Cu Duhul Tău s-ajungă, așa cum trebuiește,
Te rog, ia rugăciunea și Tu o împlinește.

Te rog să împlinești ce-i după voia Ta
Și dă-ne înțelepciune să știm a ne ruga,
Să te ascultăm pe Tine, căci știm că ne vorbești
Căci stai în așteptare și vrei să ne întâlnești.

Îți mulțumim din suflet, uniți într-o credință,
Când am făcut botezul, făcut-am juruință
Că voia Ta vom face și nu vom mai greși,
Dar azi, vedem că viața mereu are un… deși.

Greșim chiar des, Isuse și scuze căutăm,
În loc să stăm în rugă, păcatului cedăm,
Dar vrem o consacrare, trimite Duhul Sfânt,
Vrem ploaia Ta târzie, căci știm că vii curând.

În rugăciune stau și vreau să-ți mulțumesc,
Sunt pregătită, Doamne și vreau să te întâlnesc,
Eu sunt cea păcătoasă și multe am greșit,
Dar îndrăznesc la Tine căci știu cât m-ai iubit.

Nu merit a Ta jertfă, dar o primesc cadou,
Eu stau în rugăciune, te vreau al meu erou,
Căci ai murit pe cruce doar ca să fiu salvată,
Cum să nu spun la lume de vestea minunată…

Mi-ai dat prilejul, Tată, acum ca să vorbesc,
Sunt fericită-n rugă cu frații te întâlnesc,
În camera de sus eu, iată, am intrat
Și m-am predat cu lacrimi, căci Tu ești minunat.

Predau ștafeta, Tată și strig cu drag mereu,
Eu strig în rugăciune la bine și la greu,
În lanț de rugăciune noi, iată, am poposit
Îți mulțumim că astăzi la Tine am venit.

Vrem cerul cu ardoare și știu că ai promis,
Avem încă puterea să credem că e-nvins,
Satana și păcatul va fi pe veci distrus,
Noi așteptăm cu lacrimi să mergem cu Isus.

Cerul se va deschide și vom vedea pe nor,
Cu mii și mii de îngeri pe al nostru drag Păstor,
De aceea cu credință mereu îți mulțumim
Și credem că cu Tine mereu noi o să fim.
Emilia Dinescu

LA MULȚI ANI, SILVIA!
Atunci când vrei să scrii o rimă,
Cuvintele nu vor să vină,
Așa mă simt și eu acum,
Aș vrea să spun și nu știu cum…

E ziua ta și îmi doresc
În versul meu să împletesc,
Un gând frumos cu tot ce simt
Dar nu știu totul să cuprind.

Ești un copil nevinovat
Și sper să fi neîncetat,
Să îți păstrezi copilăria
Și-n suflet să porți veselia.

Și de vreodată va fi greu,
Să te gândești la Dumnezeu
Și când ești tare fericită,
Să știi de Dumnezeu tu ești iubită.

E ziua ta și mă grăbesc
Un la mulți ani să îți doresc,
Îți doresc multă fericire
Și să ai parte de iubire.

Te rog, mă iartă, nu găsesc
Cuvintele ce le doresc,
Dar sper să citești printre rânduri
Vei găsi sentimente-n în gânduri.

Aș vrea să îți vorbesc ca mamă,
Că mama nu vrea nici o rană,
Te rog să alegi cu înțelepciune
În viață drumurile bune.

Nu pot să îți ofer nimic,
Dar vocea în rugă o ridic
Și te predau lui Dumnezeu
Căci ești ca și copilul meu.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI
E ceas de închinare și mă aplec în rugă
Și știu că ce îți spun la Tine o să ajungă,
Vin să vorbesc cu Tine, în Tine mă încred,
De aceea cu credință în rugă eu purced.

E timpul meu de veghe și stau în rugăciune,
Vin cu credință, Doamne, durerea vreau a-mi spune,
Suntem bogați prea mult, ne-am învățat cu bine,
Ce facem, căci Cuvântul spune… curând prigoana vine.

Noi am citit Cuvântul și mult am studiat,
Dar am uitat de toate, din tot ce am învățat,
Ce ne vom face, Doamne, când nu vom mai avea
Din tot confortul nostru ce inima dorea?!…

Vin azi la cruce, Tată și vreau să-ți mulțumesc
Căci mi-ai vorbit, chiar astăzi și vrei să mă trezesc,
Încă e timp, Isuse, să cad în rugăciune,
Să vin cu pocăință, să cer doar o minune.

Eu nu îți cer palate, ci vin azi la altar,
Eu vin la rugăciune cu darul meu murdar,
Dar mă încred în Tine și spun tot ce gândesc,
Te rog, mă mustră, Doamne, în vorbă de greșesc.

Au fost timpuri, Isuse, când nu aveam nimic,
Aveam și multe lipsuri și-n casă era frig,
Dar te simțeam pe Tine și nu simțeam durerea,
În toate și în tot Tu îmi erai puterea.

Mi-aduc aminte bine că n-am cerut prea multe,
Dar ți-am cerut, în rugă, copiii mei s-asculte
Și să rețină, Tată, că Tu i-ai protejat,
Eu nu aveam nimic, dar Tu mereu ne-ai dat.

Azi am simțit mustrarea, Tu mie mi-ai vorbit,
E timpul de pe urmă, e timp de pocăit,
Ne vrei în clocot, Doamne, așa eram de mult,
Ajută-mă, în toate, de Tine să ascult.

În camera de sus eu tristă am intrat
Căci azi tristețea, Tată, prea mult m-a înconjurat,
Îmi fac o cercetare, mă tem de ce am ajuns,
Nu vreau acest pământ, eu vreau cu Tine sus.

Vin la altar și strig, întoarce-i pe cei mulți
Ce au plecat în lume, copii ce-s azi adulți,
Cândva în odăițe cântau cântări divine,
Trezește-i, Tu, Isuse, curând sfârșitul vine.

Mi-aduc aminte bine din timpuri de demult,
Privesc cu ochii minții, n-aș vrea să vă insult,
Dar era bine-n turmă, deși eram săraci,
Acum avem de toate, dar simt că nu ne placi.

Am devenit ursuzi și egoiști cu toții,
Privim viața de sus, nu știm, suntem netoții
Ne încredem mult în noi și te-am uitat pe Tine
Și toate acestea, Tată, că avem prea mult bine.

Curând va veni Domnul ca să ne ia acasă,
Dar sper s-avem credință căci altfel El ne lasă,
Eu sper să îmi doresc doar cerul neîncetat,
Să nu mă bucur, Doamne, pământul e spurcat.

E timpul de pe urmă, în lume e durere,
Trezește-ne din somn, curând dragostea piere,
Ajută-ne ca luxul și ce avem pe pământ
Să nu ne tragă-n jos spre veșnicul mormânt.

Te rog, să-mi ierți tristețea, prea mult m-a copleșit
Și să mă ierți în vorbe eu poate am greșit,
Dar vin la Tine-n rugă, îți cer doar mântuirea
Și nu doar pentru mine, ci toată omenirea.

Te rog, mă cercetează, cu Duhul îmi vorbește
Și nu doar mie, Doamne, te rog, pe toți trezește,
Nu ne lăsa să fim lipiți de acest pământ,
Trezește-ne, e timpul să vrem doar cerul sfânt.
Emilia Dinescu

 ÎN SABAT

E ziua sfântă de Sabat, în templul Tău m-ai invitat
Și sunt prezentă la altar, dar nu am ce să-ți dau în dar,
Căci eu sunt goală și murdară și cu păcat m-am întinat,
Dar am venit în casa Ta și simt în suflet al Tău har.

Eu am venit așa cum sunt, eu nu mă pot schimba,
Dar am venit în casa Ta și cred, mă vei salva,
Doar eu să vreau ca să primesc în dar ce îmi vei da,
Mă-ncred în Tine, te iubesc și-n staul eu voi sta.

În casa Domnului e cald, chiar dacă nu e foc făcut,
Ne încălzește sufletul, cuvântul și un cânt plăcut,
Când predica s-a terminat mă simt un om schimbat
Căci Tu prin Duhul m-ai chemat și eu m-am cercetat.
Emilia Dinescu

 UNII SPUN… (SE BÂRFEȘTE)
Unii spun că sunt poetă, eu nu sunt, vă spun precis,
Însă în versuri spun mai bine, în scris, spun ce am de zis.

Unii spun că-s demodată, că scriu doar de Dumnezeu,
Dumnezeu e pentru mine, fără Dumnezeu nu-s eu.

Unii spun că sunt o snoabă, sunt pierdută în cuvânt,
Eu cred că asta mi-e firea și n-am să mă schimb nicicând.

Unii spun că-s visătoare, poate sunt și am să fiu
Căci în vis omul nu moare, el rămâne mereu viu.

Unii spun că sunt prostuță și ce dacă spun așa,
Eu trăiesc și-s bucuroasă, trăiesc fără a trișa.

Unii spun că sunt bolnavă; da, eu am un handicap,
Dar face parte din mine și nu vreau de el să scap.

Unii spun că sunt rebelă fiindcă merg pe drumul meu,
Eu n-am să ascult de oameni, ci doar de al meu Dumnezeu.

Unii spun că sunt mămoasă, prea mi-am corcolit băieții,
Eu vă spun că sunt băftoasă, pentru mine-s sensul vieții.

Unii spun că n-am valoare, dar nu e ce-mi doresc eu,
Valoarea în ochii lumii nu-i place lui Dumnezeu.

Unii spun că-s desuetă, dar nu îmi doresc altfel,
E greu să nu fi tu însuți, ca să treci la alt nivel.

Unii spun că-s plicticoasă și știu că v-am plictisit,
Îmi place să stau retrasă, dar am scris ce am gândit.

*******
S-a bârfit dintotdeauna și mereu se va bârfi,
Dar de vrei să mergi spre bine, tu la bârfă nu privi.

Și de tine se bârfește, poate chiar din ce ai citit,
Treci prin toate și zâmbește, cel bârfit nu e lovit.

Așa este lumea asta, nimic nu pare plăcut,
Dar cel ce vrea să trăiască, știe ce are de făcut.

Am să merg mereu înainte, chiar dacă voi fi lovită,
Cel ce e bârfit trăiește, dacă la bârfă n-ascultă.

Și ce dacă se bârfește, cel ce vrea să te ajute,
Vine, cu tine vorbește, nu stă la vorbe s-asculte.

Cam aceasta este lumea și va fi cu mult mai rău
Fiindcă de mergi fără Domnul, vei cădea ca într-un hău.

Asta e ce am gândit și de citești printre rânduri
Vei vedea că-s sentimente înșirate printre gânduri.

Simt că am spus destul în versuri, rimele nu risipesc,
Cine mă înțelege, bine, cine nu, nu îmi doresc.

Mă retrag cu gânduri bune, gânduri rele nu nutresc,
Celui ce a citit, din suflet, fericire îi doresc.
Emilia Dinescu

ÎNCURAJARE
Ți s-a întâmplat vreodată să n-ai un ban în casă
Și să te întrebi în gând, oare ce pui pe masă?
Îți spun, eu am pățit, dar nu mă rușinez…
O spun chiar cu mândrie, îți spun de al meu crez.

Deși n-am nici un merit, slăvesc pe Dumnezeu
Că-n bunătatea Lui, mereu m-a scos din greu,
Poate nu m-am rugat așa cum mi-am dorit,
Dar lacrima din geană o rugă a socotit.

Deși eu sunt greșită și știu, ades greșesc,
Nu pot să tac o clipă și vreau să povestesc
Căci nu am dus o lipsă și greul mi-a luat,
De aceea cu credință îl laud neîncetat.

Să te încrezi în Domnul, atunci când este bine,
Dar nici să nu cârtești atunci când greul vine,
Să stai în brațul Său, să nu te depărtezi,
De este rău sau bine pe Domnul tu să-l vezi.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI
Unii spun că aș fi rea,
Nu zic că nu sunt așa,
Însă lupt, mereu aș vrea,
De rău nu m-aș atașa.

Viața dură m-a învățat
Să ignor ce e ciudat,
Dacă asta-i răutate,
De acord cu tine, frate.

Stau departe de ce cred,
Așteptări nu am s-aștept,
Lupt cu mine să fiu bună
Chiar de-n suflet se adună.

N-am de gând să fiu ursuză,
Să fi trist nu e o scuză,
E doar o realitate,
Nu poți merge mai departe.

Iartă-mă de am ignorat
Ceva ce e important,
Nu vreau deloc să rănesc,
Vreau mereu să întăresc.

Poate ție ți-am greșit
C-așa rău m-ai zugrăvit,
Iartă-mă de am ignorat
Și că ignor neîncetat.

Poate că chiar eu sunt rea
Că privesc viața așa,
Dar eu știu că-i viața mea
Și nu vreau a o trișa.

Dacă este răutate
Să ignori răul în toate
Și să fi doar pozitivă,
Nu sunt rea, nu-s negativă.

Unii spun că aș fi rea,
Nu știu dacă este așa,
Dar cum sunt, eu cred că-s bine
Căci viața e o minune.
Emilia Dinescu

(mai mult…)

 RUGĂCIUNE
La piciorul crucii Tale, iată, Doamne, am poposit,
Ne așezăm în rugăciune, îți spunem c-am obosit,
Alergarea lumii toată ne-a captat tot ce a fost bun,
Cu inima sfărâmată în rugă venim acum.

Suntem prea atrași de lume și umanul e în noi,
Se dă luptă, nu pot spune, suntem în strașnic război,
De nu lupți cu noi, Isuse, știm că noi vom fi învinși,
Dar venim la Tine, Doamne, vrem în carte să fim scriși.

În această zi sublimă, soarele ne încălzește,
Iar noi stăm în rugăciune, te rugăm spre noi privește,
Noi nu merităm nimic, dar venim prin harul Tău,
Te rog, pe noi ne sfințește, curățește-ne de rău.

Suntem slabi din fire, Tată, dar Tu ne-ai adus aici,
Noi nu merităm, Isuse, că suntem murdari și mici,
Dar Tu ai murit pe cruce, deși nimic n-ai greșit,
Tatăl Tău te-a trimis, Doamne, pentru că mult ne-a iubit.

Ia-ne-n brațul Tău de Tată, te rog nu ne părăsi,
Dă-ne Tu puterea toată pentru a te regăsi,
Vrem să stăm în rugăciune, lângă Tine am poposit,
Este timpul meu de rugă și la Tine am venit.

Iată, vin cu umilință, sunt slabă și cad mereu,
Dar strig doar la Tine, Tată, căci ești al meu Dumnezeu,
Pe altar eu pun acuma, lista mea de rugăciune,
Mă încred în Tine, Doamne și îți cer a Ta minune.

Cer minunea convertirii la cei care ne rugăm
Căci noi ne-am luat de mână, lanț de rugă azi formăm,
Vreau să privești cu îndurare spre toți cei care au plecat,
Au plecat în lumea mare, ei cred că Tu i-ai uitat.

Te rog, Doamne, să ai milă și să îi trezești din somn
Pe toți cei ce stau departe, să înțeleagă, Tu ești Domn,
Adu-i Doamne, la credință pe toți ce s-au depărtat,
Vorbește-le cum știi, Tată, căci ei nu te-au renegat.

Tatăl meu, eu stau în rugă, pentru cei în suferință,
Căci boala cea rea, mârșavă pare c-are biruință,
Dar Tu, Doamne, ești la cârmă, Medicul suprem ești Tu,
Ajută-i să nu se teamă, căci Tu ești al nost’ atu.

Vin în camera de sus, vin cu bucurie sfântă,
Fiindcă știu că ești cu noi, știu că vom avea izbândă,
Nu ne temem de satana, El la cruce a fost învins,
Ne încredem doar în Tine și în ce ne-ai lăsat scris.

Iată, stau în rugăciune și m-aplec să-ți mulțumesc,
Aș avea multe a spune, dar să cer eu mă opresc,
Fiindcă nu vreau să te supăr, eu las totul la altar,
Mă las și pe mine, Tată, umple-mă de al Tău har.

Cer cu ardoare și credință, Duhul sfânt îl vreau cu noi,
Căci doar ploaia Ta târzie poate să ne facă noi,
Înnoiește-ne, Isuse, căci cu Tine vrem să fim,
Ne-am luat de mână, Doamne, pentru că noi te iubim.
Emilia Dinescu