Intercer – Poezii si editoriale

DAR…
Visăm, dar visele se spulberă și n-au valoare,
Sperăm, dar parcă și speranța astăzi moare,
Gândim, dar gândurile sunt năuce și deșarte,
Vorbim, dar vorbele sunt goale fără fapte,
Iubim, dar sentimentele se afundă în minciună,
Muncim, dar munca noastră banul nu-l adună,
Clădim, dar ce clădim se spulberă în noapte,
Murim, dar moartea noastră nu e moarte.
Emilia Dinescu

TINEREȚE TRECĂTOARE
Inundă ochii-n lacrimi și pieptul de durere
Când vezi cum tinerețea azi trece, mâine piere,
Dar lor nu le mai pasă de nimic pe pământ,
Trăiesc prin viața asta și au un singur gând,
Mai mult să se distreze și un joc din viață fac,
Un joc pe care-l joacă doar după bunul plac,
Chiar dacă prin durere sau suferință trec,
Cu gândul la distracție, ei înainte merg
Și nu știu cum să facă ca altul să nu vadă
Că viața lor e tristă, deșartă și chiar fadă
Și nu știu cum să ascundă un gol imens ce au,
Dar nu știu nici să spună ce vreau sau ce nu vreau,
De teamă să nu fie mai jos ca alții în top,
Ei vor să pară în toate că sar de orice hop
Și un zâmbet au pe buze, dar e zâmbet amar
Căci ei nu trec prin viață, doar sar și sar și sar.
Emilia Dinescu

 MULȚUMIRE
Vin acum să-ți mulțumesc
Pentru darul Tău ceresc,
N-am nimic ce comenta
E perfectă viața mea.
Ajută-mă să accept
Chiar și ce nu înțeleg,
Să lucrez doar pentru Tine
Căci Tu ai grijă de mine.
Emilia Dinescu

AMINTIRI… ȘI… MULȚUMIRI
Azi m-am hrănit din amintiri, a fost frumos cum nu pot spune,
M-au inundat mii de simțiri, mai rele, dar și foarte bune,
Mi s-a deschis copilăria, tot ce am trăit a fost frumos
Și mă cuprinde bucuria de a mulțumiți cuviincios
Celor ce m-au condus în viață, spre bine ochi mi-au deschis
Și astăzi viața mă răsfață și eu mă simt ca-n paradis.
Emilia Dinescu

 ÎNVĂȚĂTOAREI MELE
Nu am să-mi plâng de milă și n-am s-o fac nicicând,
Cât sunt încă în viață eu am un singur gând
Să îl slăvesc pe Domnul, pe Dumnezeul meu,
Căci El a fost cu mine la bine și la greu.

Eram copil odată, eram nefericită,
Eram dată de o parte și eram poreclită,
Eram ochelarista sau șchioapa mă strigau,
Ei nu știau că sufăr, ei nu înțelegeau.

În suferința mea și-n tot ce am petrecut,
Învățătoarea mea mereu m-a susținut,
Cu glas duios de mamă mereu m-a mângâiat,
Mi-a dăruit o lume și m-a încurajat.

Mergeam la bibliotecă și citeam împreună,
Povești despre prințese și zâna veșnic bună,
În cărți și în romane, trăiam o altă viață,
Vedeam speranță multă, doream o dimineață.

Învățătoarei mele, eu, nu i-am mulțumit,
Dar vreau să-i spun, acuma, că ea a reușit
Să facă o luptătoare dintr-un copil posac,
Să facă învingătoare, cu Domnul a lucrat.

Anii au trecut, demult eu am uitat,
Necazul, suferința și tot ce am îndurat,
M-am hotărât să scriu doar despre ce-i frumos
Și să păstrez în suflet doar ce e de folos.

Într-un ungher din suflet vă am pe dumneavoastră
Ce mi-ați deschis privirea, seninul din fereastră,
Mi-ați pus condeiul în mână, m-ați învățat să scriu,
Vorbesc prin poezie și scriu cam tot ce știu.

Nu vreau să-mi plâng de milă chiar dacă îmi amintesc,
Am scris aceste versuri căci vreau să-i mulțumesc
Învățătoarei mele, în rugă eu o port
Căci nu mi-a fost doar sprijin, ci un real suport.

Nu știu de o cunoașteți, o știe Dumnezeu,
În rugăciunea mea o amintesc mereu,
Eu n-o pot răsplăti, dar Dumnezeu o face
Că bine a făcut și binele se întoarce.
Emilia Dinescu

BINECUVÂNTĂRILE TALE
Doamne, ți-am cerut o firimitură,
Dar Tu ne-ai măsurat cu a Ta măsură,
Doamne, ți-am cerut în viață doar un strop,
Dar Tu ne-ai binecuvântat cu un potop,
Din tot ce am avut nevoie, Tu, ne-ai dat,
Să ducem lipsă, Tu nu ne-ai lăsat
Chiar dacă, pot să spun, nu ne-am rugat,
Tu ai știut și tot ne-ai ajutat,
De aceea, Doamne, noi venim
Acum la cruce ca să-ți mulțumim
Căci n-am avut un miel s-aducem la altar,
Dar Tu ai fost un miel și ni te-ai dat în dar,
Ne-ai dat de toate, tot ce a trebuit
Și tot în locul nostru te-ai jertfit.
Emilia Dinescu

GÂNDURILE ȘI FAPTELE
Gândurile trec aiurea și ne duce și ne poartă,
De aceea, Doamne sfinte, vin acum la Tine, ne iartă
Gândurile ce răzlețe tot prin lume le-am lăsat
Și în lumea asta mare, ne afundarăm în păcat.
Te rog, Doamne, ia Tu gândul ce nu-i după placul Tău
Și oprește, Doamne, pasul ce se îndreaptă tot spre rău,
Trimite a Ta mustrare, mustră-ne cu Duhul Sfânt
Căci noi nu vrem pe a Ta cale și cu faptă și cu gând.
Emilia Dinescu

 LACRIMILE MAMEI
Lacrimile mamei care curg brăzdând obrazul,
Tu le vezi și-i ușurezi mereu necazul
Și o îmbărbătezi să-și crească puii cu credință
Că Tu-i ești alinare, chiar de-i suferință,
Îi amintești de tot greul prin care a trecut
Și dintr-o dată vede tot ce ai făcut
Și-ți mulțumește, Doamne, cu iubire
Căci Tu ai întărit-o și ai condus-o cu putere.
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
La rugăciune, iată, am poposit,
În camera de sus ne-am întâlnit,
Ne-am întâlnit în camera de sus,
Chemați de dragul nostru Domn Isus.

Ne-am adunat cu bucurie mare,
Ne-am luat de mână și stăm fiecare
În timp de rugă și de adorare,
Ori că e bine, ori că e încercare.

Am fost chemați în rugăciunea noastră
Din lumea asta ce este sihastră,
Nu merităm nimic căci multe am greșit,
Dar știm că Domnul nostru ne-a iubit.

Suntem murdari, suntem plini de păcate,
Ne pare rău că am greșit, de toate,
Venim cu firea noastră pământească,
Și vrem ca Domnul să ne curățească.

Eu, personal sunt foarte păcătoasă
Și pe deasupra sunt și cam fricoasă,
Dar mă predau cu bucurie Ție,
Căci doar cu Tine viața-i veșnicie.

Ce dacă în viață totul este greu,
Eu mă încred în Tatăl, Dumnezeu
Și să privesc spre cer eu îmi doresc
Pe Domnul meu pe nori să îl zăresc.

E timpul meu de rugă, ștafeta am preluat
Și aduc lista noastră, la cruce am lăsat,
Sunt nume multe, Tată, Tu îi cunoști prea bine,
Te rog să îi aduci din lume doar spre Tine.

Tu cunoști suferința și știi pe fiecare
Ce trece prin durere și necaz mic sau mare,
Trimite alinare în viața tuturor
Și mâna Ta de Medic să fie în popor.

Războiul e puternic, satana e vrăjmașul,
Ce ne pândește întruna, aduce și necazul,
Noi stăm în rugăciune, nu vrem să luptăm noi,
Să lupți, îți cerem, Doamne, luptă Tu pentru noi.

Noi stăm în patul nostru și suntem fericiți,
Dar alții fug în lume, sunt foarte prigoniți,
Exact ca și pe Moise, te rog să îi conduci
Și eliberarea Ta la prigoniți s-aduci.

Avem cămara plină, suntem chiar burdușiți
Și alții mor de foame, copiii sunt lihniți,
Nu au nici apă, Tată, gâtul li s-a uscat
Și pentru ei în rugă, acum ne-am adunat.

Suntem bogații lumii, dar ce am obținut,
Dacă noi din avere un idol am făcut,
Desțelenește inimi să crească dărnicia,
Să nu lăsăm să moară din inimi omenia.

Pământul se revoltă, dar stăm în nepăsare,
Noi provocăm durere însă nu ne mai doare,
Suntem atrași de lume, te rog să ne trezești,
E timpul scurt se pare, sper ruga să primești.

Ne predăm Ție, Tată, vrem o schimbare în noi,
Distruge egoismul, provoacă un război
În inima de piatră ce o purtăm în piept,
E timpul de pe urmă, nu mai e timp să aștept.

În camera de sus suntem toți adunați,
În camera de sus suntem uniți ca frați,
În camera de sus mereu te așteptăm,
În camera de sus noi ruga înălțăm.
Emilia Dinescu

 RUGĂCIUNE DE ZIUA COPILULUI
E prima zi de vară, e zi de sărbătoare
Dacă și tu ești mamă te chem la închinare,
Să stăm în rugăciune, în post și adorare
Căci știm c-avem comoară de apărat sub soare.
Doar rugăciunea noastră pentru copii să fie
Înălțată din piepturi cu mare bucurie,
Să stăm în rugăciune și să îi mulțumim
Doar Tatălui din ceruri c-avem ce să iubim.
Ne-a dat cerul comori, copiii sunt avere,
Să stăm în rugăciune și să cerem putere,
Înțelepciune sfântă și pentru noi și ei
Căci fără înțelepciune degeaba sunt ai mei.
E zi de sărbătoare, în rugăciunea noastră
Privim senin spre ceruri și vrem ca ei să crească,
Să crească pentru ceruri, să fie dar divin,
Cu post și rugăciune la Tine, Tată, vin.
Vin cu speranță multă și vreau să-ți mulțumesc
Copiii mei au mamă și pot încă să-i cresc,
Mi-ai dat putere, Doamne, să-i văd cum au crescut,
Îți mulțumesc că darul acesta mi-ai făcut.
Îți predau, Ție, Tată, copiii de pe listă,
Mă rog și plâng, cu teamă pot spune că sunt tristă,
Dar mă încred în Tine și vreau să-ți mulțumesc
Căci știu că rugăciunea degeaba n-o rostesc.
Eu strig la Tine, Tată, pentru cei ce au plecat,
Au plecat și-n biserici un loc gol au lăsat,
Mă rog și am speranță că vor veni la Tine,
Puțin mai e din astăzi, dar va veni un mâine.
Mă rog pentru orfanii ce nu au mângâiere,
Te rog să le fi reazăm și să le dai putere,
Să vadă că au Tată și Frate pe Hristos,
Să înțeleagă darul acesta prețios.
Să ne rugăm cu toții pentru nepoți sau frați,
Pentru copiii care au fost abandonați,
Pentru vecini sau rude, toți azi sunt copilași,
Te rog să ai credință și ruga să n-o lași.
E zi de sărbătoare, e zi de rugăciune,
Te rog să nu uiți astăzi copilul ce e-n tine,
Tu ești copil divin orice vârstă ai avea,
De aceea eu te pun în rugăciunea mea.
Emilia Dinescu