Intercer – Poezii si editoriale

RUGĂCIUNE
Tată ceresc, îți mulțumesc că exist,
Chiar dacă, însăși, existența mi se pare un lucru trist,
Atunci când în durere, îmi port povara
Și lacrimile îmi inundă inimioara.
Tu știi, Doamne, c-aș vrea să nu cârtesc,
Dar eu sunt simplu om, mă răzvrătesc,
De aceea, vin la Tine c-o sfântă rugăciune,
Ajută-mă să vin, să fiu mereu cu Tine,
Să stau cu ochii țintă spre cerul înstelat
Și gândul îndreptat spre Tine neîncetat,
Te rog, Doamne, mă iartă pentru ce am greșit
Căci știu, că și la cruce, tot eu, te-am răstignit,
Coroana cea de spini pe cap, tot eu, ți-am pus
Și vorbe triste, grele, tot eu, ți le-am adus,
De aceea în rugăciune eu astăzi când mă plec,
Nu pot să mai privesc, nu pot să mai reneg,
Căci am haina pătată și e păcatul greu
Și strig la Tine, Doamne, în taină tot mereu,
Te rog, îmi schimbă haina, te rog nu mă lăsa
Să stau timid afară, eu vreau în casa Ta,
Te rog, Doamne, fierbinte ajută-mă s-accept
Căci tot ce-mi dai pe lume, Tu, Doamne, este drept,
Ajută-mă, Părinte, ca voia Ta să fac,
Să nu mai murmur, Doamne, învață-mă să tac,
Învață-mă să strig, să spun că m-ai iubit,
Că-n locul meu pe cruce la Golgota-i murit,
Învață-mă, o, Doamne, să le spun tuturor
Că-n viața asta scurtă eu n-am decât un dor,
Dar dorul e puternic și vreau ca să revii
Să-ți iei turma acasă, să-i strângi pe ai Tăi copii.
Te rog, Doamne, privește, în suflet am durere,
Mi-e trupul frânt în două și nu mai am plăcere
De viața asta tristă ce este pe pământ,
De aceea, Doamne sfinte, eu n-am decât un gând,
Te rog m-ajută, Doamne, nu vreau să mai greșesc,
M-ajută să am dorință, să pot ca să iubesc
Pe toți din jur, asemeni pe cel mai păcătos
Că și el pentru Tine e tare valoros,
De aceea strig la Tine, te rog să mă întărești,
Să-mi dai putere, Doamne, căci știu că mă iubești,
Să port crucea cu fală, să nu mă rușinez
Și prin a mele fapte nu vreau să te întristez,
Vreau, Doamne sfinte, întruna eu slavă să-ți aduc
Ca și țăranul care punând mâna pe plug
Privește doar în față că boii trag la jug,
Iar jugul nostru chiar dacă pare greu
Noi știm că ești alături de noi mereu, mereu,
De aceea, Doamne sfinte-ți mulțumesc
Și în genunchi când cad te preaslăvesc
Căci viața mea doar Tu azi mi-ai ținut,
Dar eu nu am făcut nimic plăcut,
De multe ori căzut-am și greu m-am mâniat,
Dar, Doamne, știu, ești bun și m-ai iertat,
De aceea, Doamne sfinte-ți mulțumesc
Și încerc ca-n prosternare, acum să mă căiesc,
Îmi pare rău, o, Tată, căci multe am greșit
Și am încercat adesea să fac ce am voit,
Nu am privit la cruce, o, Doamne, m-ai iubit.
Te rog, Doamne, păstrează iubirea ce mi-ai dat
Și scrie-mă în Carte să nu fiu cel uitat,
Ajută-mă, o, Doamne, ca ușa să-ți deschid,
Să nu te las afară, să te primesc cu drag,
În casa mea, o, Doamne să fi doar Tu Stăpân
Și lângă Tine veșnic eu vreau ca să rămân,
De aceea, Doamne sfinte, la Tine am venit
Îți mulțumesc, o, Doamne, că nu m-ai părăsit
Chiar dacă știu, adesea, cuvântul mi-am călcat,
Îți mulțumesc, Doamne, eu știu Tu m-ai iertat,
De aceea, Doamne, sfinte-ți mulțumesc
Și capu-mi plec… atât… nu mai vorbesc.
Emilia Dinescu

 RUGĂCIUNE
Tată ceresc, îți mulțumesc că exist,
Chiar dacă, însăși, existența mi se pare un lucru trist,
Atunci când în durere, îmi port povara
Și lacrimile îmi inundă inimioara.
Tu știi, Doamne, c-aș vrea să nu cârtesc,
Dar eu sunt simplu om, mă răzvrătesc,
De aceea, vin la Tine c-o sfântă rugăciune,
Ajută-mă să vin, să fiu mereu cu Tine,
Să stau cu ochii țintă spre cerul înstelat
Și gândul îndreptat spre Tine neîncetat,
Te rog, Doamne, mă iartă pentru ce am greșit
Căci știu, că și la cruce, tot eu, te-am răstignit,
Coroana cea de spini pe cap, tot eu, ți-am pus
Și vorbe triste, grele, tot eu, ți le-am adus,
De aceea în rugăciune eu astăzi când mă plec,
Nu pot să mai privesc, nu pot să mai reneg,
Căci am haina pătată și e păcatul greu
Și strig la Tine, Doamne, în taină tot mereu,
Te rog, îmi schimbă haina, te rog nu mă lăsa
Să stau timid afară, eu vreau în casa Ta,
Te rog, Doamne, fierbinte ajută-mă s-accept
Căci tot ce-mi dai pe lume, Tu, Doamne, este drept,
Ajută-mă, Părinte, ca voia Ta să fac,
Să nu mai murmur, Doamne, învață-mă să tac,
Învață-mă să strig, să spun că m-ai iubit,
Că-n locul meu pe cruce la Golgota-i murit,
Învață-mă, o, Doamne, să le spun tuturor
Că-n viața asta scurtă eu n-am decât un dor,
Dar dorul e puternic și vreau ca să revii
Să-ți iei turma acasă, să-i strângi pe ai Tăi copii.
Te rog, Doamne, privește, în suflet am durere,
Mi-e trupul frânt în două și nu mai am plăcere
De viața asta tristă ce este pe pământ,
De aceea, Doamne sfinte, eu n-am decât un gând,
Te rog m-ajută, Doamne, nu vreau să mai greșesc,
M-ajută să am dorință, să pot ca să iubesc
Pe toți din jur, asemeni pe cel mai păcătos
Că și el pentru Tine e tare valoros,
De aceea strig la Tine, te rog să mă întărești,
Să-mi dai putere, Doamne, căci știu că mă iubești,
Să port crucea cu fală, să nu mă rușinez
Și prin a mele fapte nu vreau să te întristez,
Vreau, Doamne sfinte, întruna eu slavă să-ți aduc
Ca și țăranul care punând mâna pe plug
Privește doar în față că boii trag la jug,
Iar jugul nostru chiar dacă pare greu
Noi știm că ești alături de noi mereu, mereu,
De aceea, Doamne sfinte-ți mulțumesc
Și în genunchi când cad te preaslăvesc
Căci viața mea doar Tu azi mi-ai ținut,
Dar eu nu am făcut nimic plăcut,
De multe ori căzut-am și greu m-am mâniat,
Dar, Doamne, știu, ești bun și m-ai iertat,
De aceea, Doamne sfinte-ți mulțumesc
Și încerc ca-n prosternare, acum să mă căiesc,
Îmi pare rău, o, Tată, căci multe am greșit
Și am încercat adesea să fac ce am voit,
Nu am privit la cruce, o, Doamne, m-ai iubit.
Te rog, Doamne, păstrează iubirea ce mi-ai dat
Și scrie-mă în Carte să nu fiu cel uitat,
Ajută-mă, o, Doamne, ca ușa să-ți deschid,
Să nu te las afară, să te primesc cu drag,
În casa mea, o, Doamne să fi doar Tu Stăpân
Și lângă Tine veșnic eu vreau ca să rămân,
De aceea, Doamne sfinte, la Tine am venit
Îți mulțumesc, o, Doamne, că nu m-ai părăsit
Chiar dacă știu, adesea, cuvântul mi-am călcat,
Îți mulțumesc, Doamne, eu știu Tu m-ai iertat,
De aceea, Doamne, sfinte-ți mulțumesc
Și capu-mi plec… atât… nu mai vorbesc.
Emilia Dinescu

 OH, DOAMNE, DĂ-MI IUBIRE
Oh, Doamne, mi-am dorit iubire,
Dar n-am parte de ea,
De aceea, te rog, Doamne, să mă ierți,
Să-mi dai putere, Doamne, să iubesc,
Să iubesc pe cel ce mă urăște,
Să iubesc pe cel ce mă jignește.
Oh, Doamne, ajută-mă să fiu așa cum vrei,
Să zâmbesc atunci când îmi vine să plâng
Și astfel teama din suflet să alung,
Să fiu o lumină, să rabd în tăcere,
Să port cu credință, crucea-mi cu plăcere
Căci știu că-n Carte stă scris și Tu ai promis
Că cel ce te iubește în veci va fi neînvins
Căci Tu duci crucea lui și mergi cu el,
Chiar dacă-i drumul greu, mai e nițel,
De aceea, Doamne, vin la Tine-n rugăciune
Căci Tu cunoști a sufletului grea amărăciune,
Te rog, Doamne, m-ajută să rabd până la capăt,
Să pot să-mi duc eu crucea, să fie mântuit
Și soțul meu, pe care atâta l-ai iubit,
Din încercări adesea l-ai scos Tu la lumină,
De aceea, te rog, Doamne, să ștergi Tu a lui vină,
Să mă ajuți pe mine să îl iubesc mereu
Căci totu-i dat de Tine, o, scumpe Dumnezeu.
Te rog, nu te retrage, trimite Duhul Sfânt
Ca să venim la Tine, mai e har pe pământ,
Te rog, Doamne, ne mustră de tot ce ți-am greșit,
Te rog, Doamne, ne iartă căci tare ne-ai iubit,
Ajută-ne să facem în veci, doar voia Ta,
Să fim copii în turma-Ți, nu-ți cer decât atâta,
Să ne trezești din somnul de moarte aducător,
Să ne deschizi privirea spre un veșnic viitor.
Te rog, Doamne, privește la sufletul meu mic,
De cad și-s fără Tine, eu n-am să mă ridic,
De aceea în rugăciune de Tine eu mă prind
C-a Ta iubire mare eu n-am cum s-o cuprind,
Dar știu și vin la Tine, doar Tu poți să mă ierți
Deși am greșit adesea, mă mângâi, nu mă cerți,
Îmi iei inima-n palme și ștergi a mea durere,
Oh, Doamne, ești aicea, privești a mea cădere
Și știu că-mi ești alături, mă sprijini să nu cad,
Te rog, mă iartă, Doamne, dar nu știu ce să fac,
Cel rău vine cu rele și tare vreau să scap,
Să nu mai fiu lovită sau să învăț să tac,
Învață-mă, Părinte, să rabd și să iubesc
Căci Tu știi, Doamne sfinte, atâta îmi doresc
Ca soțul ce mi-ai dat, să-l văd eu mântuit,
Tu știi, Doamne, în suflet mereu eu l-am iubit,
Am vrut să mă iubească la rândul lui și el,
Dar, Doamne, dă-mi puterea să îl iubesc pe el.
Așa cum vrei Tu, Doamne, ajută-mă să fiu
Căci în credință, Doamne, eu doar un lucru știu,
Există piedici multe ce-s puse de Satan
Căci timpul trece iute și trece an de an
Și timpul se scurtează, curând ai să revii
Ca să îi iei în slavă, acasă ai Tăi copii
De aceea, te rog, Doamne, dă-mi iubire
Și umple-mi sufletul de dăruire,
Ajută-mă să fiu al Tău și să iubesc
Pe toți acei ce-n viață îmi greșesc.
Te rog, Doamne, ai milă de ai mei copii micuți,
Ajută-i să iubească pe cei puțin plăcuți,
Să spună-n dreapta-n stânga ce mult Tu i-ai iubit
Căci pentru ei pe cruce, Tu ai fost răstignit,
Ajută-i să te vadă, să vadă a Ta iubire,
Păzește-i, Doamne sfinte, de orice rătăcire
Și învață-mă Tu, Doamne, pe mine cum să-i cresc,
De ce-i rău vreau pe lume, eu, Doamne, să-i feresc,
De aceea-n rugăciune eu, Doamne, iarăși vin,
Te rog, Doamne, mă iartă, dar iar și iar revin,
Lovește, Doamne, taie tot ce știi că-i greșit
Căci știu că din iubire te-ai jertfit,
Ajută-ne ca jertfa-ți noi zilnic s-o vedem
Și-n Golgota, și-n Tine noi veșnic să credem.
Emilia Dinescu

 OH, DOAMNE, DĂ-MI IUBIRE
Oh, Doamne, mi-am dorit iubire,
Dar n-am parte de ea,
De aceea, te rog, Doamne, să mă ierți,
Să-mi dai putere, Doamne, să iubesc,
Să iubesc pe cel ce mă urăște,
Să iubesc pe cel ce mă jignește.
Oh, Doamne, ajută-mă să fiu așa cum vrei,
Să zâmbesc atunci când îmi vine să plâng
Și astfel teama din suflet să alung,
Să fiu o lumină, să rabd în tăcere,
Să port cu credință, crucea-mi cu plăcere
Căci știu că-n Carte stă scris și Tu ai promis
Că cel ce te iubește în veci va fi neînvins
Căci Tu duci crucea lui și mergi cu el,
Chiar dacă-i drumul greu, mai e nițel,
De aceea, Doamne, vin la Tine-n rugăciune
Căci Tu cunoști a sufletului grea amărăciune,
Te rog, Doamne, m-ajută să rabd până la capăt,
Să pot să-mi duc eu crucea, să fie mântuit
Și soțul meu, pe care atâta l-ai iubit,
Din încercări adesea l-ai scos Tu la lumină,
De aceea, te rog, Doamne, să ștergi Tu a lui vină,
Să mă ajuți pe mine să îl iubesc mereu
Căci totu-i dat de Tine, o, scumpe Dumnezeu.
Te rog, nu te retrage, trimite Duhul Sfânt
Ca să venim la Tine, mai e har pe pământ,
Te rog, Doamne, ne mustră de tot ce ți-am greșit,
Te rog, Doamne, ne iartă căci tare ne-ai iubit,
Ajută-ne să facem în veci, doar voia Ta,
Să fim copii în turma-Ți, nu-ți cer decât atâta,
Să ne trezești din somnul de moarte aducător,
Să ne deschizi privirea spre un veșnic viitor.
Te rog, Doamne, privește la sufletul meu mic,
De cad și-s fără Tine, eu n-am să mă ridic,
De aceea în rugăciune de Tine eu mă prind
C-a Ta iubire mare eu n-am cum s-o cuprind,
Dar știu și vin la Tine, doar Tu poți să mă ierți
Deși am greșit adesea, mă mângâi, nu mă cerți,
Îmi iei inima-n palme și ștergi a mea durere,
Oh, Doamne, ești aicea, privești a mea cădere
Și știu că-mi ești alături, mă sprijini să nu cad,
Te rog, mă iartă, Doamne, dar nu știu ce să fac,
Cel rău vine cu rele și tare vreau să scap,
Să nu mai fiu lovită sau să învăț să tac,
Învață-mă, Părinte, să rabd și să iubesc
Căci Tu știi, Doamne sfinte, atâta îmi doresc
Ca soțul ce mi-ai dat, să-l văd eu mântuit,
Tu știi, Doamne, în suflet mereu eu l-am iubit,
Am vrut să mă iubească la rândul lui și el,
Dar, Doamne, dă-mi puterea să îl iubesc pe el.
Așa cum vrei Tu, Doamne, ajută-mă să fiu
Căci în credință, Doamne, eu doar un lucru știu,
Există piedici multe ce-s puse de Satan
Căci timpul trece iute și trece an de an
Și timpul se scurtează, curând ai să revii
Ca să îi iei în slavă, acasă ai Tăi copii
De aceea, te rog, Doamne, dă-mi iubire
Și umple-mi sufletul de dăruire,
Ajută-mă să fiu al Tău și să iubesc
Pe toți acei ce-n viață îmi greșesc.
Te rog, Doamne, ai milă de ai mei copii micuți,
Ajută-i să iubească pe cei puțin plăcuți,
Să spună-n dreapta-n stânga ce mult Tu i-ai iubit
Căci pentru ei pe cruce, Tu ai fost răstignit,
Ajută-i să te vadă, să vadă a Ta iubire,
Păzește-i, Doamne sfinte, de orice rătăcire
Și învață-mă Tu, Doamne, pe mine cum să-i cresc,
De ce-i rău vreau pe lume, eu, Doamne, să-i feresc,
De aceea-n rugăciune eu, Doamne, iarăși vin,
Te rog, Doamne, mă iartă, dar iar și iar revin,
Lovește, Doamne, taie tot ce știi că-i greșit
Căci știu că din iubire te-ai jertfit,
Ajută-ne ca jertfa-ți noi zilnic s-o vedem
Și-n Golgota, și-n Tine noi veșnic să credem.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
De multe ori gândim, dar nu gândim,
Pe gânduri stăm, dar ne pripim
Căci gândurile ce le avem, sunt ale noastre
Și sunt deșarte, goale și chiar proaste,
De am gândi cu gând dumnezeiesc,
Ce ar fi pe lumea asta așa firesc
Nu am iubi cu așa înverșunare
Ci am avea dezgust și chiar oroare.
Dar noi suntem lumești, nu suntem sfinți,
Avem un suflet rău, suntem săriți din minți,
Venim la Tine, Doamne, doar Tu ne curățești
Și prin a Ta putere, te rog, să ne sfințești,
Să ne dai ură, greață de tot ce-i pământesc,
Să căutăm, s-alegem doar ce-i duhovnicesc.
Îți mulțumesc, Părinte, pentru al Tău Duh preasfânt
Care încă se vede că este pe pământ
Și caută să mustre pe cei care greșesc,
De aceea, Doamne sfinte, eu, iar, îți mulțumesc.
Te rog, Doamne, privește la robul care sunt
Căci fără Tine corpul îmi este doar pământ,
Căci fără Tine trupul e numai putrezire,
Prin Tine și la Tine există nemurire.
Te rog, Doamne, mă iartă prea multe îndrăznesc,
Dar doar cu Tine, Doamne, eu pot ca să vorbesc
Căci Tu, orice am face, ne ierți și ne iubești
Și zi de zi iubirea-ți la noi Tu o reverși.
Emilia Dinescu

 APA VIEȚII
Într-un sat, în depărtare,
Nu știu să vă spun în care,
Stă o fată cu al ei bun,
Lângă o margine de drum,
Sus pe deal, într-o colibă.
N-aveau case în jur, vă spun
Căci în vale locuiau
Toți sătenii ce stăteau,
Adunați ca-n mușuroi,
Iar în deal erau ei doi.
În vale era fântână
Cu o apă tare bună,
Iar bunicul tot căra
C-o găleată, ce o lăsa
În poartă, să poată bea
Călătorul ce trecea.
Iară fata se ruga,
Să aibă fântâna sa
În curte, apă să ia
La toată lumea să dea
Și vitele ca să bea.
Într-o zi prin sat trecură,
Meșteri ce treburi avură
Și cu ei târgul făcură
Și astfel s-au apucat
De au săpat pământ uscat
Și tare s-au minunat
Când de apă ei au dat,
Apă rece, cristalină
Toată valea ca să vină,
Să ia apă și să bea,
Călătorul ce trecea,
Dar și calul ostenit
În timp ce sta priponit.
Fata în odaia sa,
Domnului îi mulțumea
Pentru apa ce le-a dat
Ca să aibă să le dea
Celor osteniți să bea,
Să le spună o vorbă bună
Despre Cel ce a creat
Acel izvor minunat,
Ea nicicând nu a uitat.
Emilia Dinescu

GÂNDURI SPRE RUGĂCIUNE
M-am gândit la ce-i viața… și am respirat,
Am închis ochii o clipă… și am oftat,
Căci viața poate fi un preaplin sau un eșec,
Depinde doar de mine… ce aleg.
De aș avea palate și aș avea averi,
Ce aș face eu cu ele, aș da, dacă îmi ceri?
Sau aș privi cu milă, m-aș închina la ele,
Le-aș ține pentru mine, n-aș sta eu fără ele?!…
Dar eu nu am palate și nici nu am averi,
Dar am destule, Doamne, și știu că Tu îmi ceri
Să am credință-n toate, să dau din ce îmi dai,
Să dăruiesc din suflet, să fac un colț de rai.
Mi-ai dat două picioare cu care pot să merg,
Dar eu, doar pentru mine cu ele azi alerg,
Mi-ai dat și două brațe să mângâi, să alint,
Să-l iau mereu alături pe cel mai suferind,
Și o inimă ce bate în pieptu-mi pămîntesc
Și ai cerut anume, dușmanu-mi să iubesc,
M-ai înzestrat pe mine cu grai și cu auz,
Privind în urmă, Doamne, nu pot să mă mai scuz
Căci am privirea clară și toate eu le văd,
De aceea strig la Tine, doar fă-mă ca să cred,
Căci dacă n-am credință, ce rost a mea durere
Și dacă n-am iubire, Tu nu găsești plăcere,
De aceea în rugăciune mă plec și te implor,
Să umpli a mea ființă de un năpraznic dor,
Să-mi fie dor de Tine și voia Ta să fac,
Să am pe buze miere și să nu pot să tac,
Să spun la oricine de jertfa lui Isus
Care a murit pe cruce și pace ne-a adus,
Care a înviat, anume ca să înviem și noi
Și m-a spălat pe mine și v-a spălat pe voi,
Să fim fără păcat, să n-avem nici o pată
Și a pregătit din timpuri străvechi a mea răsplată
Și a ta răsplată te așteaptă-n veșnicii,
Cu inima la Domnul doar trebuie să vii,
Căci altfel ce e viața… nu are nici un sens,
De aceea-n rugăciune eu fac un nou demers,
Căci viața poate fi un preaplin sau eșec,
Depinde doar de mine… ce aleg.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
Oh, Doamne, am venit la Tine
Cu rugăminți nenumărate
Și-ți mulțumesc că, dintre toate,
Ai împlinit ce a fost mai bine
Și ai ales Tu, dintre toate
Care să fie pentru mine,
Ca să te văd numai pe Tine,
De aceea, Doamne-ți mulțumesc
Și încerc să nu mă răzvrătesc,
Să mă supun și să fiu tare
Căci Tu ai binecuvântare,
În suferință și durere
Chiar dacă nu găsesc plăcere,
Eu știu că Tu cureți din zgură
Și suferința-i cu măsură,
De aceea, Doamne-ți mulțumesc
Și încerc să nu mă răzvrătesc.
Oh, Doamne, am venit la Tine,
De poți ca să mă ierți pe mine,
Sunt un copil cam răzvrătit,
Deși Tu veșnic m-ai iubit
Și zilnic Tu ai fost cu mine,
Deși m-am depărtat de Tine,
Tu știi, Doamne, dorința mea,
Să fiu prezentă-n casa Ta,
De aceea, Doamne, strig la Tine,
Privește, Doamne, către mine
Și dă-mi curaj și dă-mi putere
Să mă impun cu a mea părere,
Zdrobește, Doamne, Tu mândria
Și folosește a Ta nuia
Ca să fim veșnic mântuiți,
Să nu mai fim cei răzvrătiți!
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
De multe ori gândim, dar nu gândim,
Pe gânduri stăm, dar ne pripim
Căci gândurile ce le avem, sunt ale noastre
Și sunt deșarte, goale și chiar proaste,
De am gândi cu gând dumnezeiesc,
Ce ar fi pe lumea asta așa firesc
Nu am iubi cu așa înverșunare
Ci am avea dezgust și chiar oroare.
Dar noi suntem lumești, nu suntem sfinți,
Avem un suflet rău, suntem săriți din minți,
Venim la Tine, Doamne, doar Tu ne curățești
Și prin a Ta putere, te rog, să ne sfințești,
Să ne dai ură, greață de tot ce-i pământesc,
Să căutăm, s-alegem doar ce-i duhovnicesc.
Îți mulțumesc, Părinte, pentru al Tău Duh preasfânt
Care încă se vede că este pe pământ
Și caută să mustre pe cei care greșesc,
De aceea, Doamne sfinte, eu, iar, îți mulțumesc.
Te rog, Doamne, privește la robul care sunt
Căci fără Tine corpul îmi este doar pământ,
Căci fără Tine trupul e numai putrezire,
Prin Tine și la Tine există nemurire.
Te rog, Doamne, mă iartă prea multe îndrăznesc,
Dar doar cu Tine, Doamne, eu pot ca să vorbesc
Căci Tu, orice am face, ne ierți și ne iubești
Și zi de zi iubirea-ți la noi Tu o reverși.
Emilia Dinescu

ÎNSTRĂINARE
Ați plecat în țări străine
Mai mulți bani să câștigați,
Însă ați uitat de Mine
Și cu banii adunați
Spre ruină vă îndreptați.
Ați lăsat în urmă lacrimi,
Ați uitat părinți și frați,
Oare merită toți banii,
Ce pierdeți… Ce câștigați?!
Într-un ungher stă și plânge
Copilul ce l-ați lăsat,
Oare credeți că-i ajunge
Sărutarea ce i-ați dat?
La piept nu puteți să-l strângeți,
Nici în somn să-l mângâiați,
Inima i-ați rupt-o în două,
Mamei ce tristă ați lăsat.
Oare ce v-aduce vouă
Bucurie sau oftat?!…
Ce e mai de preț pe lume
La gunoi ați aruncat,
Aruncata-ți voi iubirea
Pe un pumn de bani amari
Și ați căutat fericirea,
Oameni cu cerbice tari.
Ați uitat făgăduința
Ce v-am dat-o prin Cuvânt
Și acum fără Mine faceți
Tot ce vreți, ce ați dorit,
Dar nu știți de aveți izbândă
Că de Mine ați uitat,
Viața asta atât de scurtă
Primul loc, voi i l-ați dat.
Primul loc mi se cuvine
Că Eu sunt din veșnicii
Și când te-am creat pe tine,
Ți-am pregătit bucurii,
Te aștept cu brațe pline
De făgăduinți și har
Ce le am doar pentru tine,
Te rog, vino, ia-le în dar!
Emilia Dinescu