Intercer – Poezii si editoriale

 EU, TRĂDĂTORUL
Ne-am întâlnit înainte de cruce,
Printr-o sărutare eu te-am trădat,
Sunt Iuda… e adevărat..
Eu sunt trădătorul Tău.
Eu sunt Pilat,
O sentință crudă am dat
Și pe mâini m-am spălat,
Crezând că sunt curat,
Dar nu-i adevărat,
Eu te-am trădat..
Cu sulița eu coasta ți-am împuns
Și parcă tot n-a fost de ajuns,
Eu te-am trădat.. te-am renegat.
Emilia Dinescu

VREAU
Vreau să mă adun,
Nu știu cum să spun,
Știu că am greșit,
Nu sunt mulțumit,
Tot ce am făcut,
Toate m-au umplut
De durere mare
Cum nu e sub soare,
Vreau să mă trezesc,
Doamne, te iubesc.
Emilia Dinescu

 CONSTATARE
Privesc la a mea broscuță
Ce se numește Gheruță,
Cum înoată în bazin
Chiar dacă a obosit,
Cum înoată în borcan
Din lăbuțe dă în van.
Mi-e milă că e micuță
Și o scot pe insuliță,
Vreau ca să se odihnească,
Ea vrea să se bălăcească.
În același mod fac eu,
Da, mă lupt cu Dumnezeu,
El vrea să îmi dea odihnă,
Dar eu nu am pic de tihnă,
El vrea să mă odihnesc,
Eu nu vreau să mă opresc,
Inot în al meu păcat
Și curentul m-a luat.
Da, mă zbat în van mereu
De lupt fără Dumnezeu.
Emilia Dinescu

PROMISIUNI ÎN GÂND
Doamne, cum să-ți mulțumesc
Căci eu încă mai trăiesc
Și azi ochii mi-ai deschis,
Să trăiesc cum ți-am promis.

Multe lucruri ți-am jurat,
Dar cuvântul mi-am călcat,
Multe lucruri ți-am promis,
Dar păcatul m-a învins.

Juruințe mi-am făcut
C-am s-o iau de la început,
Am promis și m-am retras,
Dar eu vreau Doamne, acas’.

Sunt un vas de lut creat,
Pe pământ Tu m-ai lăsat,
Vreau ca azi să mă trezesc,
Am greșit dar… te iubesc.
Emilia Dinescu

DECLARAȚIE
Te-am iubit și te iubesc
Toata viața cât trăiesc,
Eu pe tine te-am iubit
Și vreau să fi fericit.

Nu-mi doresc să văd durere,
Am în viață o plăcere,
Să fi mulțumit de tine
Chiar de nu mai ești cu mine.

Inima-mi nu este goală,
Suferă ca după boală,
Grea ruptură ai creat
Când pe mine m-ai uitat.

Chiar dacă durerea-i grea,
Asta sunt, nu pot fi rea,
Fericire îți doresc
Toata viața cât trăiesc.

Azi mă rog la Dumnezeu
Și o să mă rog mereu,
Fericirea s-o găsești,
Viața ta s-o împlinești.

Chiar de aș vrea, să te urăsc
Nu am cum, căci te iubesc,
Ai fost sensul vieții mele
Și am trecut prin clipe grele.

Multe, multe am petrecut
Și chiar dacă m-au durut,
Clipe bune n-am uitat
Și amintirea lor le-am dat.

Aș fi vrut să fi ca mine,
Am vrut s-am un loc în tine,
Dar speranța a murit
Când pe mine m-ai gonit.

Aș fi vrut să mă iubești
Și am sperat să îți dorești,
Să dai vieții un nou sens,
Dar tu nu m-ai înțeles.

N-am vrut case și palate,
Am vrut ale tale șoapte,
N-am vrut nimic pentru mine
Doar ca să te am pe tine.

Chiar dacă timpu-i sfârșit,
Eu pe tine te-am iubit
Și am jurat cât mai trăiesc
Pe băieți cu drag să-i cresc.

Ei sunt sensul vieții mele,
Dragostea mea – pân’ la stele,
Pentru ei acum trăiesc,
Dragostea le dăruiesc.

Mulți gândesc că m-am ratat,
Dar nu știu că am plecat;
Cu un gând acum trăiesc
Băieții vreau să îmi cresc.
Emilia Dinescu

 TRECUT
Am obosit să trăiesc în trecut,
Trecutul mă urmărește ca o umbră
Fiindcă trecutul e în mine
Și eu în el, trăiesc în prezent ca trecut
Și nu mă pot depărta de ce a fost
Și nu mă pot depărta de tine?

Eu nu am mai existat, a fost noi
Și-n mine acum e o luptă, un război,
M-aș rupe de trecut să trăiesc doar cu mine,
Dar lupta e crâncenă și trecutul revine,
Aș vrea să înăbuș sentimente și să uit
Și clipe frumoase și tot ce a durut.

Trecutu-i trecut și eu sunt în el,
Un călător ce mă strecor ca un mișel,
Aș vrea să rup frânturi de fericire
Și-n ramă să le țin ca amintire,
Aș vrea să uit dureri ce au fost și suferinți,
Dar cugetul îmi spune… iar te minți.
Emilia Dinescu

TRISTEȚE
Nimeni nu înțelege ce se petrece cu mine,
Nici eu nu înțeleg cu ce ți-am greșit,
Dar știu că amarnic și greu m-ai rănit,
Dar eu voi trăi de acum fără tine.
Nu știu ce să fac, nu știu dacă pot,
Dar vreau ca să lupt și vreau să trăiesc,
Să leg cicatrici și răni să închid,
Deși-s fără tine… eu… doar te iubesc.
Emilia Dinescu

GÂNDURI
M-am rătăcit,
În univers m-am pierdut,
Printre gândurile mele nu mă regăsesc,
Depărtarea de tine m-a durut
Și am murit.
Puțin câte puțin
Ce am fost, n-am să mai fiu
Căci prin tine și cu tine am trăit clipele mele,
Acum nu mai sunt viu
Nu te rețin.
Emilia Dinescu

 IUBIREA MEA
Tu ești iubirea vieții mele,
Cât voi trăi, te voi iubi,
Iubirea mea e între stele
Și-n a mea inimă rămâi.
Privesc luceafărul de seară,
Iubirea mea spre cer trimit,
Nu vreau să sufăr iar și iară,
Eu vreau să uit că m-ai rănit.
Iubirea mea e pentru tine
Și tu rămâi, al meu iubit,
Știu că azi e, va fi și mâine
Iubirea mea… în infinit.
Emilia Dinescu

CONSTATARE
De n-ar fi durere în lume
La cruce nu am cădea
Și ne-ar place prea mult lumea,
Că și așa, parcă-i așa…
Ne-am amestecat cu lumea,
Foarte bine, Domnul a spus,
Să mergem în lumea întreagă
Să vorbim despre Isus.
Numai că noi am uitat
Că suntem din neam de soi
Și ne-am afundat în lume,
Ne-am murdărit de noroi.
Mergem mereu înainte,
Calea parcă s-a lărgit,
Nu mai știm de cele sfinte,
Nu vedem c-am rătăcit.
Suntem siguri, suntem bine,
Așa întruna ne amăgim
Mult ne-am depărtat de Tine,
Dar strigăm că te iubim.
Vrem iubirea omenească,
Vrem loialitate, tot
Lumea asta pământească
Ne-a înghițit parcă de tot.
Emilia Dinescu