Intercer – Poezii si editoriale

SUNT…
Sunt atât de răzvrătită
Și atât de cătrănită,
Sunt atât de supărată
Și atât de enervată
Că nu am chiar nici o șansă
Să mă schimb, să mă îndrept,
Doar Tu poți lucra în mine
Printr-un duh m-ai înțelept.
Emilia Dinescu

DOAR CU SPERANȚĂ
Te-am așteptat
Cu speranță,
Dar am clacat
Din ignoranță,
Din răutate
M-am depărtat
Și din prostie
M-am deșteptat,
Cu amorțeala
Aș încheia,
Dar nu știu
Ce e viața mea,
Sunt rătăcită,
Sunt zăpăcită,
Să mă trezești,
Eu îmi doresc
Să te aștept,
Doar cu speranță.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
M-am depărtat de Tine, Doamne
Și crucea mea am părăsit,
Eu nu am stat în așteptare,
Să iau decizii, m-am pripit.
Am alergat pe a mea cale,
Am mers departe-n zări adânci
Și am căzut în groapa adâncă,
Doar Tu m-ai poți să mă ridici.
Te rog, privește către mine,
Te rog, să nu mă părăsești,
Căci eu te-am părăsit pe Tine,
Dar strig, căci știu că mă iubești.
Te rog, ca să mă iei de mână,
Prin harul Tău să mă conduci,
Sunt păcătoasă, vin la Tine,
Te rog, la cruce să m-aduci,
Nu mă lăsa în a mea vrere,
Deschide-mi ochii să te văd,
Te rog, Isuse, dă-mi putere
Și-n harul Tău să mă îndrept.
Emilia Dinescu

COPILULUI MEU
Nu mai ești copil,
Copilul din tine a rămas în urmă,
Copilul meu, dragul meu copil,
Pentru mine ești copil,
Ești încă mic și naiv,
Mic și naiv vei fi întotdeauna
Și vreau să rămâi copil,
Copilul din tine să nu moară,
Să trăiești în umbra lui,
Să trăiești în prezența lui,
Să trăiești ca copilul meu
Cu năzuinți și vise,
Speranțe și dorințe,
Inocență și candoare,
Să știi că speranța nu moare
Și sperând, copil vei rămâne,
Copilul meu drag,
Să ții copilăria cu tine,
S-o porți în inimă, în amintire,
Căci cât voi trăi… vei fi copil…
Chiar și mâine.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI
Nu mai pot să scriu,
Nu-mi găsesc cuvintele
Pentru că nu știu
De ce mi-ai frânt aripile,
De ce m-ai abandonat,
De ce m-ai părăsit,
Nu înțelegi că am sperat
Într-un alt sfârșit.
Sunt goală și fără țel,
Căci te-ai purtat ca un mișel,
Nu ai luptat deloc pentru noi,
Nu ai vrut să fim amândoi,
Te-am iubit, ai fost aerul meu,
Te iubesc și te voi iubi mereu,
Dar am clădit pe paie un castel
Și vântul suferinței l-a luat cu el.
Emilia Dinescu

N-AI VRUT
Sunt tristă,
Tristețea amară m-a cuprins,
N-ai vrut să lupți,
N-ai vrut să iubești
Și m-ai distrus…
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
Ne-am strâns aici, în camera de sus,
Să povestim cu bunul Domn Isus,
El ne așteaptă chiar pe fiecare,
Căci este Fratele nostru mai mare.

El a murit pe cruce răstignit,
Noi nu am meritat, dar ne-a iubit,
Tot El, la rugăciune ne-a chemat,
Am înțeles ce mult am însemnat.

Suntem doar lut fără de preț, fără valoare,
Prin jertfa Lui ne-a dat valoare mare,
Căci Tatăl ne-a înfiat, suntem de neam de soi,
Și eu și tu și noi, chiar amândoi.

În camera de sus ne-am întâlnit,
E timpul minunat, de Domnul pregătit,
Suntem o grupă mică, dar foarte importantă,
Căci grupa noastră este în cer notată.

Eram orfani, dar Tatăl ne-a înfiat,
Suntem copii de Rege, minunat,
Nu suntem nici orfani, dar nici abandonați,
Suntem copiii Tatălui și suntem frați.

Cu frații mei de mână m-am luat,
E timpul meu de rugă și am intrat
În camera de sus să îți vorbesc,
Sunt fericită, căci pot să te întâlnesc.

Eu nu am nici un merit, am venit,
Sunt plină de păcate, m-ai primit,
Cu sângele-ți divin Tu m-ai spălat
Și haina cea curată în dar mi-ai dat.

Sunt mântuită și îți mulțumesc,
Nu meritam, dar știi că îmi doresc,
Doresc cu ardoare cerul, doresc doar veșnicia,
Căci pe pământ nu-i totul, în cer e bucuria.

Cu listele ce-s scrise la Tine am venit,
Îți mulțumesc, eu știu, m-ai mântuit,
Dar vin, mă rog pentru acei ce au plecat,
Au rătăcit cărarea și te-au abandonat.

Sunt multe nume, Tată, le rostesc,
În dreptul fiecărui nume mă opresc,
Eu nu-i cunosc, dar Tu îi știi prea bine,
Trimite-le mustrare și cheamă-i către Tine.

Pe această listă am băieții mei,
Te rog să-i chemi la Tine și pe ei,
Eu i-am crescut cu Tine, dar iată, am greșit,
Eu, personal, pot spune că nu am reușit.

Nu i-am predat deplin în brațul Tău,
La cârmă am căutat să fiu chiar eu,
Am eșuat dramatic și ei s-au depărtat,
Satana este șmecher și el mi i-a furat.

Noi, ca părinți, toți suferim, Tu suferi cel mai tare,
Căci fiecare suflet ce a plecat de pe cărare,
E prețios, e unic și îl vrei salvat,
De aceea cu suspine, strigăm neîncetat.

E timpul de pe urmă și boala s-a înmulțit,
Poporul Tău este și el lovit,
Avem bolnavi, pe liste i-am înscris,
Pe fiecare nume separat l-am zis.

E suferință multă și încercarea-i grea,
Ajută toți bolnavii în boala cruntă, rea,
Trimite alinare la cel ce-n suferință
Se teme să nu piardă fărâma de credință.

Tu ești al nostru Medic, la Tine ne rugăm,
Îți cerem vindecare, din suflet toți strigăm,
Dar cel mai mult îți cerem ca Duhul sfânt să fie,
Cu cei ce au durere, dă-le credință vie.

Mă rog pentru acei ce duc Cuvântul sfânt,
Pentru acei ce astăzi împrăștie Cuvânt,
Să îi trimiți la lucru, să mergi și Tu cu ei,
Ei sunt doar miei firavi, se luptă chiar cu lei.

Mă rog pentru orașul în care locuiesc,
Pentru vecinii mei mă rog și îmi doresc
Să fiu doar o lumină, să le vorbesc de Tine,
Să înțeleagă toți căci Tu ești Cel ce vine.

E timpul de pe urmă și vești proaste primim,
Aflăm cu disperare, creștinii mor în chin,
Sunt zone multe, Doamne, pline de suferință
Și prigoniții mor, dar mor cu a lor credință.

Noi suntem bine încă și chiar am ațipit,
Dar Mirele-i la ușă, nu-i timp de adormit,
Trimite Duhul Sfânt, vrem ploaia Ta târzie,
Peste poporul Tău ce vrea în veșnicie.

Vrem o redeșteptare, nu vrem să adormim,
Noi vrem în veșnicie, atât noi ne dorim,
Te rog, nu ne lăsa să alergăm degeaba,
Noi vrem cerul cu ardoare, aceasta este graba.

Suntem copiii Tăi, ne-ai înfiat, ești Tată,
Să nu te părăsim nicicând și niciodată,
Să stăm în rugăciune, ce dacă este greu,
Noi te avem ca Tată, doar Tu ești Dumnezeu.

Pământul este aspru și aspră este viața,
Dar noi cântăm cântarea, așteptăm dimineața,
Cerul se va deschide, Hristos va reveni
Și grupa noastră toată în cer ne-om întâlni.

Eu m-am rugat în versuri, de versul ai citit,
Vreau să te întreb acum, tu știi… ești mântuit?
Te rog să iei Cuvântul, te rog să îl citești,
Primește Adevărul, pe Hrist’ să îl primești.

Eu vreau să merg acasă, să te întâlnesc pe tine,
În veșnicie vreau ca să te am cu mine,
E timpul de pe urmă, e timp de pocăit,
O ultimă întrebare, tu crezi, ești mântuit?
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus acum noi ne rugăm,
Ne adunăm cu toții și ruga înălțăm,
E lanțul rugăciunii pe care l-ai format,
Îți mulțumesc că-n lanțul acesta m-ai chemat.

E timpul meu de rugă, e timpul minunat,
Privesc spre ceruri, Tată, sabatul s-a încheiat,
Ne-am odihnit cu Tine, începem săptămâna,
În lanțul rugăciunii, cu toții ne-am dat mâna.

Pământul este în flăcări, este căldură mare,
Ne adăpăm din Tine și ne este răcoare,
Să ne hrănim din Tine și din Cuvântul Tău,
Noi știm, doar lângă Tine suntem feriți de rău.

Cuvintele sunt goale, Cuvântul Tău e sfânt
Și scrie în Scriptură ce este pe pământ,
Noi îți vorbim, Hristoase, prin vorbe ne rugăm,
Vrem să stăm la credință, nu vrem ca să cedăm.

E timpul de pe urmă și răul a încolțit,
Se întâmplă lucruri rele, Scriptura a prevestit,
Să nu ne temem, Doamne, de tot ce va veni,
Sunt semne ce sunt date, curând vei reveni.

M-așez lângă altar cu listele ce-s scrise,
Pe listă-s nume multe, dar știu că nu-s învinse,
Au cunoscut Cuvântul, te-au cunoscut pe Tine,
S-au depărtat în lume, crezând că este bine.

Dar noi suntem părinți, strigăm și ne rugăm
Și credem că-n curând cu toții o să stăm,
La masa Ta din ceruri cu toții vom cina,
Dar până va fi clipa, cu lacrimi vom striga.

La rugăciune, Doamne, eu listele le pun,
Bolnavii noștri, Tată, pe nume eu îi spun,
E suferință multă și încercarea-i grea,
Durerea este mare și suferința rea.

Spitalele sunt pline, bolnavi acasă zac,
E multă suferință, eu nu vreau ca să tac,
Ești Medicul suprem în Tine mă încred,
În rugăciune sfântă cu frații mei purced.

Strigăm în rugă, Tată, îți cerem alinare
Pentru acei ce trec prin greaua încercare,
Nu vrem ca să ne temem, mărește-ne credința,
Căci de luptăm cu Tine, avea-vom biruința.

E timpul meu de rugă și vreau să-ți mulțumesc,
Îți mulțumesc din suflet că încă mai trăiesc,
Îți mulțumesc din suflet, la rugă eu am stat,
Sfințește, Tu cuvântul, eu știu, m-ai ascultat.
Emilia Dinescu

 LA SFÂNTA CINĂ
La sfânta cină am venit,
Noi ne-am unit
Și ne împăcăm dacă am greșit,
Noi am venit.

S-aducem osanale vrem,
Știm că putem,
Dorim în toate să creștem,
Ades cădem.

Suntem o mână de tâlhari,
Noi vrem plugari,
Pe calea Ta suntem hoinari,
Nu suntem tari.

Suntem tot timpul răzvrătiți,
Suntem greșiți,
Prin jertfă suntem mântuiți,
Suntem iubiți.

Cu sângele-ți Tu ne-ai spălat
Și ne-ai salvat,
Ai șters și vină și păcat,
Ce minunat!

La sfânta cină te primim,
Căci te iubim,
Uniți în rugă noi venim,
Toți ne unim.

Îți mulțumim că ne-ai chemat,
Am ascultat,
Aș vrea să ascultăm mereu,
Chiar de e greu.

Din trupul Tău noi ne hrănim,
Ne împărtășim,
Paharul Tău îl bem, sublim,
Noi te primim.

Îți mulțumim că ne-ai salvat,
Ce minunat!
Ajută-ne să nu greșim,
Tu ești divin.

Sfințește-ne cu Duhul sfânt
Pe acest pământ,
Căci am încheiat legământ
Cu jurământ.

Îți mulțumim că ne-ai lăsat paharul Tău
Și nu e rău,
Cu Tine vrem să fim mereu,
Ești Dumnezeu.
Emilia Dinescu

UN VIS… UCIS
Un vis,
Trăiam într-o paralelă,
Într-un vis,
Înconjurată ca-ntr-un balon,
Visam
Și totul era imaginația mea,
Visând,
Trăiam și speram ca visul să devină realitate,
Dar l-ai ucis,
Mi-ai ucis visul…
Mi-ai ucis realitatea…
M-ai ucis pe mine.
Emilia Dinescu