Rugaciunea unei mame

noiembrie 20, 2009

Doamne!…
Eu poate am gresit in predica trairii…
Si fiul meu si fiica mea
Loviti de glasul stresului meu, s-au ascuns la umbra pomului
oprit…
Dar ii iubesc si… i-am iubit!

Imi plec privirea spre locul de popas al frunzelor moarte
Si Te rog, nu-i lasa de o parte!
Intinde-Ti mâna si vindeca-mi neputintele…
Strânge-mi lacrimile
Si trezeste la viata biruintele!

Doamne!…
Ca sfetnic pentru fiul meu si fiica mea, am mai gresit,
N-am reusit sa traiesc ce am citit!
Dar ii iubesc si mereu i-am iubit!

Copiii mei, vazând altarul darâmat,
M-au parasit, au evadat!
Era undeva in SAMARIA un alt altar ridicat…
Un altar cu accent de Baal,
Cu preoti ce au schimbat psalmul cu rokul
Si roba de preot cu bocanci militari,
Cu haine din piele cu insemne oculte…
O, Doamne, ce sa-Ti mai spun, ca sunt prea multe!

Dar stiu ca Tu poti!
Ma iarta ca de prea multe ori uitand de Tine,
In ce priveste educatia, m-am increzut in mine!
Ma iarta si vino in ajutor
Pana nu mor
De disperare si de dor…

Doamne, si-asa sunt aici atâtea dureri si nevoi!
Te rog, trimite-mi fiul si fiica inapoi!
Darama, darama ocultul altar
Si-ascunde-ne pe toti in al Tau har!

Jercan D Alex

Comments are closed.