Rondelul Profundei Dureri
martie 25, 2018
Rondelul Profundei Dureri
O! Nu poate fi, nici-o durere
Să n-o ştii Tatăl meu Ceresc
Ce-apasă-n sufletu’ omenesc,
Şi har ar vrea… şi mângâiere.
Când sufletul mâhnit Îţi cere
Şi lacrimi nu mai contenesc,
O! Nu poate fi, nici-o durere
Să n-o ştii Tatăl meu Ceresc!
Când cad ades în neveghere
Şi de-orice piatră mă lovesc
Şi dureri crunte se înmulţesc,
Când istovit, sunt de putere,
O! Nu poate fi, nici-o durere
Să n-o ştii Tatăl meu Ceresc!
Flavius Laurian Duverna
25 martie 2018
