Isuse, aş fi vrut să fiu cu Tine!
Isuse, aş fi vrut să fiu cu Tine!
Isuse, aş fi vrut să fiu cu Tine,
În noaptea grea din Ghetsimani,
Atunci când cruzii Tăi duşmani
S-au năpustit pentru-a Te ţine,
Ca să fii prins, în secret mare
Pentru-a Te duce, la judecare!
Şi-aş fi vrut mult scump Isuse
Să-Ţi fiu cât mai îndeaproape,
Chiar de somnul de pe pleoape
Mi-ar fi-mpins avertizări spuse,
Cum că noaptea-i pentru tihnă
Că-i târziu, şi-i timp de-odihnă!
Aş fi vrut mult, să fi fost liber
De al nopţii somn, vremelnic
Ce-mi închideau ochii puternic,
Şi atunci, într-un mod sincer,
Dovedeam cu-a mea veghere
Cum c-am fost în priveghere!
Dar totuşi, o, Doamne Sfinte,
Chiar de n-am fost cum voiam
Spre-a fi aproape cum doream,
Tu-n dragostea cea fierbinte
Neţinând seama, m-ai iertat,
C-am vrut şi nu Te-am urmat!
Ţi-ai purtat din greu durerea
Călcând la teasc prin jertfire
S-aduci scumpa-Ţi mântuire,
Şi-ai demonstrat, că-nvierea
A fost ultimul, act al Puterii
Pecetluind preţul recuperării!
Flavius Laurian Duverna
27 martie 2012
