Ducându-Şi crucea spre Calvar
Ducându-Şi crucea spre Calvar
Ducându-Şi crucea spre Calvar
Supraveghiat de-ostaşi romani
Şi-nconjurat fiind de duşmani,
Mergea Domnul cu pasul rar
Fiind condamnat la răstignire,
Astfel, purtând a lumii osândire
Trasând drumul, cel plin de har.
Purtând crucea grea pe spate
Şi-obosit fiind de frământarea
Celor ce-I vreau condamnarea
Prin judecarea chiar în noapte,
Domnu-Şi ducea prin umilinţă
Răbdând povara în suferinţă
Ca-n susurul blând fără şoapte.
Şi-ajuns la punctu-al răstignirii
Pe ea L-au pus cruzii duşmani
Prin mâna acelor ostaşi romani,
Şi-au înfăptuit ceasul pironirii
Din taina de veacuri ascunsă,
Sfârşind cu coasta Sa împunsă
Ce-a demonstrat actul muririi.
Flavius Laurian Duverna
24 aprilie 2012