Când m-ai chemat Doamne Isuse!
Când m-ai chemat Doamne Isuse!
Când m-ai chemat Doamne Isuse
Din lumea ce zace-n păcate,
Eram străin de-a Ta dreptate,
De lucruri ce nu-mi erau spuse
Dar care prin Cuvântul Sfânt,
Mi-au dat imbold şi mare-avânt!
Un mare-avânt, sprea-a Ta iubire
Fiind Fiu al Tatălui din ceruri,
Ce-ai dezlegat multe misteruri
Din planul sfânt de mântuire,
Când la Calvar jertfă Te-ai pus
Să mă salvezi, o, scump Isus!
Să mă salvezi, din cruda moarte
Prin care şarpele, cu amăgirea,
A stăpânit astfel omenirea
Ce-ncă şi astăzi, o desparte
De Tine Doamne, şi-al Tău har,
De Jertfa-Ţi scumpă din Calvar!
Dar preamărire fie-Ţi Doamne!
O, Isuse, scump Mântuitor,
Stăpân al viilor şi-al morţilor
Ce-ai dezlegat mulţmi de taine,
Şi dintre cei puşi în morminte
Tu iar le-ai dat viaţă, ca-nainte!
Flavius Laurian Duverna
17 iulie 2012
