În ziua Revenirii

ianuarie 15, 2010

În ziua Revenirii

Când va reveni Isus, plin de slavă-n preamărire
Îngeri mii, şi zeci de mii, îmbrăcaţi în strălucire,
Laude Îi vor aduce printr-un imn ceresc şi sfânt
Pe magnificul traseu, din spre cer către pământ.

Pe aripi de nori pluti-va, şi în slava Sa cerească
Va veni flancat de îngeri, la planeta cea albastră,
Şi-o aduce mântuirea, la toţi cei ce-au aşteptat
Cu dorul sperat de veacuri dela întâiul om creat.

Va fi-atunci o zi măreaţă, ziua scumpă a-ntâlnirii
Cu toţi cei răpiţi de moarte pe parcursul vieţuirii,
Căci în strigăt de Arhanghel şi la glasul trâmbiţei
Toţi cei drepţi s-or deştepta bucurându-se-ntre ei.

Va fi scumpă întâlnirea cu-ai lor dragi, ce înviaţi,
Căutase-vor strigând, că-s pe veci răscumpăraţi,
Şi spunea-vor că sunt vii, ca roade-n făgăduinţă,
Prin credinţa-n Domnul lor ajungând la biruinţă.

Ce de glasuri şi de vorbe, va fi-n prima întâlnire
Dup-atât amari de ani, ce-au trecut în adormire!
Câte scene amintite, vor fi-n miezul convorbirii
Despre câte-au petrecut de la timpul despărţirii!

Iată, ca nu va mai fi, moartea, de-acum înainte!
Şi uniţi pentru vecie, nu-şi vor mai aduce-aminte
De necazuri şi de boale, şi de gemete în lacrimi,
Şi de câte-au suferit, prinşi în cleştele de patimi.

Ajunge mulţimi de veacuri de dureri şi suferinţă!
Ajunge râuri de lacrimi, ce au curs în neputinţă!
S-a sfârşit cu moartea rece şi urâtul ei mormânt,
Ce-a-nghiţit atâta lume, prefăcând-o în pământ.

A venit, în sfârşit ziua, aşteptată atâtea veacuri,
Şi-adunată a lor durere plânsul lor ar face lacuri,
Să stropească tot pământul, ce captivi iar fi ţinut
Dacă-acel strigăt măreţ, Domnul nu l-ar fi făcut.

Biruinţa Sa-n Golgota, pe-al crucii lemn înălţat,
I-a recunoscut deplin şi dreptul după ce a înviat,
Ca oricine ce-n El crede şi-n jertfa-I ispăşitoare
Viaţa sa şi-o reprimească, în etern nemuritoare.

Strigătele lor solemne, pân-la ceruri se vor duce
Că de moarte au scăpat, prin jerfirea de la cruce,
Şi cu îngerii-mpreună vor cânta spre preamărire
Glorie lui Dumnezeu, preamărind sfânta-I iubire.

Flavius Laurian Duverna

Comments are closed.