Intercer – Poezii si editoriale

1714. CÂNTECUL VIEȚII
Ce dacă cerul vieții mele pare gri,
Ei, bine, norii-s tulburi, nu sunt negri,
Iar dincolo de nori e însuși Dumnezeu,
O rază de speranță, va apărea mereu.

Eu cred că soarele doar s-a ascuns puțin,
Aceasta chiar o cred și crezul mi-l mențin,
Curând va fi senin, va trece ce a durut,
Îl vom slăvi pe Domnul, în care am crezut.

Se luminează cerul, chiar dacă nu de tot,
Albastru-nghite griul, și simt, acum eu pot,
Speranța să nu moară, orice ar mai veni,
Curând dispare griul, un bleu va deveni.
Emilia Dinescu

1713. RUGĂCIUNEA NOASTRĂ
Tu ești al nostru Mire, suntem a Ta mireasă,
Dorim cu disperare ca să ne iei acasă,
Vrem haina cea de nuntă, doar Tu o pregătești,
A noastre țoale negre Tu poți să le albești.

Ne-am așezat la masă și nunta stă să vină,
Vrem să trăim cu Tine și să ne fi lumină,
Te așteptăm ca Mire, te așteptăm cu dor,
Suntem a Ta mireasă, suntem al Tău popor.
Emilia Dinescu

1712. ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus eu, iată, am venit,
În lanțul rugăciunii pe care l-ai pornit,
E lanțul rugăciunii pe care l-ai format,
Îți mulțumesc din suflet, pe mine m-ai chemat.

Cu frații mei în rugă acum eu mă unesc,
Mă iau cu ei de mână și spun ce îmi doresc,
Doresc doar veșnicia, aș vrea să ne unim,
Și sper, când vine Domnul, în cer să ne găsim.

Cu frații mei în rugă, îți cerem Duhul sfânt,
Vrem ploaia Ta târzie să vină pe pământ,
Și roade să avem, să fim așa cum vrei,
Dorim fierbinte, Tată, acasă să ne iei.
Emilia Dinescu

1711. O INIMĂ CARE ÎNVĂȚA SĂ UITE
O inimă care învață să uite, nu e paradox, e realitate,
Căci inima, din când în când, are un reset în toate,
Desprindere de rele și de trecutul dureros,
Aduce libertate și un trai mult mai frumos,
Căci răul și necazul ca vid o strangulează,
Uitarea și iertarea, mereu eliberează.
Emilia Dinescu

238. AJUTĂ-MĂ SĂ SPUN
Ajută-mă, o, Tată, să mă adun,
Și tuturor de cruce să le spun,
Căci Tu, pe mine mult mai m-ai iubit,
Pe Fiul Tău, în locul meu, pe cruce l-ai jertfit,
În locul meu, păcatul l-a purtat,
Ajută-mă, să spun cum m-ai salvat
De moartea cea de veci, de al meu păcat.
Emilia Dinescu

1710. RUGĂCIUNEA MEA
E timpul meu de rugă în camera de sus,
Eu stau în rugăciune, nimic bun n-am adus,
Dar sufletul îl pun la voia Domnului,
Că viața e frumoasă în mâna cerului.

M-așez lângă altar, cu Domnul meu vorbesc,
Din suflet și prin versuri eu vreau să-i mulțumesc,
Îi mulțumesc din suflet, El m-a adus aici,
Vino și tu la rugă, cu El să te ridici.

Am obosit să fiu pe cale numai eu,
Pe calea vieții mele îl vreau pe Dumnezeu,
Nu vreau să stau departe, în brațe să mă țină,
Eu vin așa cum sunt, sunt plin numai de vină.

Eu vin la rugăciune, ascultă ruga mea,
Și vorba-mi curățește, nu vreau să fie rea,
Transformă-mă pe mine și tot ceea ce sunt,
Aș vrea să fiu lumină, cât sunt pe acest pământ.
Emilia Dinescu

1709. RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ
E dimineață tristă, căci norii-s încărcați,
Așa se simt copiii când sunt chiar încercați,
Dar soarele se vede, curând va răsări,
Speranța și credința nu ne vor părăsi.

Privesc cerul cel negru, o rază de lumină,
O rază de speranță, se pare, o să vină,
Mă plec în rugăciune, sunt tristă, nu disper,
Pe cerul vieții mele va fi și soare, sper.
Emilia Dinescu

1708. GÂNDURI PENTRU TINE
Ești departe de mine, pe plaiuri străine, mi-e dor,
Un dor puternic mă apasă, simt că mor,
Dar cad în rugăciune, eu am un Dumnezeu,
Care este cu tine printre străini mereu.

Tu ești băiatul meu, tu ești comoara mea,
Printre străini e greu și viața este grea,
Deși nu sunt cu tine, cu inima eu sunt,
Oriunde te vei duce, oricând pe acest pământ.

Eu știu ce am crescut, sunt mândră, mă mândresc,
Mă rog, mereu în rugă la tine mă gândesc,
Trimit dragostea mea la tine-n depărtare,
Prin rime și cuvinte și mica mea scrisoare.
Emilia Dinescu

1707. SFATURI PENTRU TINE
Dragul meu, copil frumos, tu vei fi victorios,
Vei învinge chiar mereu, ia-l pe Dumnezeu la greu,
El iubește adevărul, nu uita, ăsta-i misterul,
Te rog, nu te mai stresa, dă-i în rugă Lui tot greul,
Noi luptăm în rugăciune, cerul face o minune,
Eu cred asta cu tărie, va veni și bucurie,
Chiar dacă acum nu-i soare și sufletul în tine doare,
Crede că cu Dumnezeu vom ieși din tot ce-i greu,
Noi vom sta în rugăciune și lui Dumnezeu îi spunem
Să șteargă durerea cruntă, să aducă pace multă,
Să ne dea o rezolvare la această încercare,
Te rog, nu te întrista, stai în rugă, nu ceda,
Nu te lăsa doborât, vei avea pace curând,
Pacea cerului e pură, nu există o măsură,
E pace adevărată pentru o inimă curată.
Emilia Dinescu

1706. SFATURI PENTRU VOI
Când este întuneric, vă rog, să vă iubiți,
Chiar dacă vine greul puteți fi fericiți,
Nu este mereu soare, dar voi puteți lupta,
Acesta-i sfatul mamei, te rog, nu îl uita.

Nu trebuie o zi, ci fiecare zi să fie sărbătoare,
Căci dragostea e totul, ce spun nu e eroare,
Sărbătoriți mereu, și alungați necazul,
Acesta-i gândul meu, acesta mi-e mesajul.

Nu trebuie cadouri, doar vorbe cu iubire,
O floare și un sărut aduce fericire,
Sau poate o prăjitură, o cină specială,
Aceasta-i sărbătoare în viața cea reală.

O strângere de mână când simți că te afunzi,
Te ține la liman, nu ai să te scufunzi,
O îmbrățișare caldă, un zâmbet printre gene,
Sunt scene prea frumoase, s-aveți aceste scene.

Nimic nu mai contează, voi faceți sărbătoare,
Așa cum vă doriți, nu sunteți fiecare,
Sunteți un voi mereu, doar voi sărbătoriți,
În fiecare clipă și ceas să vă iubiți.
Emilia Dinescu