Intercer – Poezii si editoriale

GÂNDURI
Doamne, suntem atât de ușuratici
Și ne înșelăm, căci ne numim creștini,
În toate ne purtăm ca niște bieți fanatici,
Dar Ție, Doamne, îți suntem ca străini.
Ne credem fii Tăi și spunem asta tare
Și chiar avem tupeul s-o spunem tuturor,
Dar pân’ la faptă, Doamne, credința noastră moare
Și când să facem fapte, ne depărtăm ușor.
Chiar suntem fii Tăi și știm și Legea Ta,
Dar oare avem dreptul să ne purtăm așa?
Degeaba-i alergarea că noi ne-om depărta
Când va veni prigoana, toți ne vom furișa.
Emilia Dinescu

DOAMNE, MI-AI DAT
Doamne, mi-ai dat grai ca să cânt,
În cântec să laud că ai creat acest pământ,
Doamne, mi-ai dat glas ca să vorbesc
Și despre Tine tuturor să povestesc,
Doamne, mi-ai dat picioare ca să alerg,
Să le explic din Carte celor ce nu înțeleg,
Doamne, mi-ai dat brațe puternice să duc
Evanghelia și-n cel mai depărtat sătuc.
Doamne, mi-ai dat și-mi dai, deși n-am folosit
Din ce mi-ai dat, nimic cum ai voit.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI
Atât de multe ți-am făgăduit, o, Tată,
Și am călcat promisiunile, încă o dată
Și scuze pentru mine, parcă am căutat,
Ca să îmi dovedesc că eu nu am trișat,
Ca să arăt, parcă Tu nu ai ști de la început
Ce gânduri am avut și ce am făcut,
Eu știu că singur mă înșel și e înțelept,
Să mă căiesc și să pornesc pe drumul drept,
Să nu mai calc ce am promis, să îndeplinesc
Și de păcat mereu să mă feresc.
Emilia Dinescu

ZECE ZILE DE RUGĂCIUNE
Vin înaintea Ta, e timpul meu de rugă,
Eu știu că doar satana dorește să distrugă,
Dar ești la cârmă, Tată, de aceea îți mulțumesc,
Prefer să stau în rugă cu Tine să vorbesc.

Îți mulțumesc din suflet, povara Tu mi-o duci
Și nu mă lași în teamă, necazul mi-l arunci,
Mă lupt cu mine, Doamne, nu vreau ca să cârtesc,
M-aplec cu umilință și vreau să-ți mulțumesc.

Eu vin la rugăciune, cu frații mei de mână,
Din zece zile, Doamne, mai e o săptămână,
O săptămână, Tată, o vrei de consacrare,
Sunt zece zile sfinte de adâncă cercetare.

Privind în mine bine, mă sperii de cum sunt,
Mă încred în harul Tău și îți cer Duhul Sfânt,
Te rog, trimite Duhul și ploaia Ta târzie,
Noi știm că este timpul urgie ca să vie.

M-așez în rugăciune și vreau să-ți povestesc,
Eu vin la Tine, Tată, la Tine îndrăznesc,
Te rog, să-mi dai putere să te aud pe Tine,
Eu știu că încercarea e bună pentru mine.

Eu nu-s o sfântă, Doamne, sunt cea mai păcătoasă
Și știu că pe deasupra mai sunt și cam fricoasă,
Dar nu mă las învinsă, satana este învins,
Eu mă încred în Tine și stau la ce e scris.

În rugăciune sfântă mă bucur ca să stau,
Aduc în rugăciune, durerea eu ți-o dau,
Mă încred în Tine, Doamne, mă încred în harul Tău,
Îmi pare rău, că teama m-a aruncat în hău.

Vin la piciorul crucii, cu listele ce-s scrise,
Pe liste avem nume, sunt suflete înscrise,
Se cere rugăciune și ne rugăm fierbinte,
Îți mulțumesc că încă Tu ne mai ești părinte.

Avem bolnavii noștri și suferința-i multă,
Te rog pe Tine, Doamne, Tu ruga mea ascultă,
Ești Medicul suprem și îți cer vindecare,
Pe patul suferinței adu Tu alinare.

Eu stau în rugăciune, cu teamă îți vorbesc,
Pe listă avem nume, pe toate le rostesc,
Copiii noștri, Tată, în lume au plecat,
În lumea asta mare ce-i plină de păcat.

Te rog să dai speranță în suflet de părinte,
Că este tată, mamă, de Tine acum se prinde,
Mă prind și eu, Isuse, și stau în rugăciune,
Copiii sunt în lume, dar sper într-o minune.

Aduc la rugăciune pe cei ce fac lucrare,
În via Ta-i nevoie de multă cercetare,
Ajută-ne să fim prin viață o lumină,
Să fim o călăuză, căci Domnul o să vină.

Îți cer cu umilință să ne ajuți să fim
Aducători de pace, prin harul Tău divin,
Ne pune vorbe-n gură, să fim încurajare
Pentru acel ce este cuprins de disperare.

Sunt zece zile, Doamne, de consacrare sfântă,
Ajută-ne să facem din tot ce se întâmplă,
Să facem ce e bine și să te proslăvim,
Căci știm Cuvântul Tău, nu vrem să rătăcim.

O rugăciune aduc în camera de sus,
Mă bucur pentru toate, mă bucur cu Isus,
Te rog să ne ajuți să stăm în rugăciune,
De nu vorbim cu Tine, cui îi putem a spune.

Ștafeta rugăciunii eu, iată, am preluat,
Cu frații mei de mână, acuma eu am stat,
Predau ștafeta, Tată și o dau mai departe,
În lanț de rugăciune stăm soră și stăm frate.

E timpul rugăciunii, ne mai putem ruga,
Dar nu știm cât se poate, curând se va stopa,
Să facem obiceiul să ne rugăm mereu,
În camera de sus ne așteaptă Dumnezeu.
Emilia Dinescu

DOAR ZECE ZILE
Poporul stă în rugă, un timp noi am promis,
E timpul rugăciunii, pe liste ne-am înscris,
Ne vom ruga întruna, în lanț de rugăciune,
Sunt zece zile, Tată, de sfântă plecăciune.

Nu avem nici un merit să stăm în rugăciune,
Dar apelăm la Tine, căci harul e minune,
Suntem sub harul Tău și suntem protejați,
De aceea-n rugăciune stăm zilnic ancorați.

Venim uniți ca unul și cerem Duhul sfânt,
Vrem ploaia Ta târzie să vină pe pământ,
Vrem mântuirea Ta și o primim cadou,
Vrem să trăim cu Tine și pe pământul nou.

Strigăm, ca alergarea să nu ne fie-n van,
Noi știm că lupta noastră e cu-n aprig dușman,
Se luptă disperat, el știe, e învins,
A fost învins la cruce, noi știm, așa e scris.

Venim uniți în rugă, trăim în libertate,
Ajută-ne să fim și liberi de păcate,
Să alungăm mândria și toată răutatea
Și să trăim cu Tine, căci Tu ești libertatea.

Suntem poporul Tău, murdar și chiar spurcat,
Cunoaștem legea, Tată, ades am încălcat,
Poruncile ce-s scrise în inimi le purtăm,
Dar zilnic, noi prin fapte și gânduri le călcăm.

E timpul de pe urmă și stăm în așteptare,
Ajută-ne să facem în via Ta lucrare,
E timpul potrivit pentru a semăna,
Să semănăm Cuvântul, oriunde vom umbla.

Să fim lumini și faruri prin tot ce noi trăim,
Ajută-ne, din suflet, noi vrem să ne trezim,
Am adormit, se pare, în lunga așteptare,
Poporul Tău trezește-l, e timpul de lucrare.

Trimite colportori și ai Tăi misionari,
Trimite să lucreze, oameni vizionari,
Să nu mai stăm lejeri, de Tine să vorbim,
Căci câmpul nostru este exact unde trăim.

E timpul de pe urmă, timpul este scurtat,
Ajută-ne să stăm departe de păcat,
Minciuna și mândria și tot ce e spurcat,
Ajută-ne să facem cu Tine un nou pact.

Îți cerem biruință în viața ce o trăim,
Fără de Tine, Doamne, noi știm, nu reușim,
De aceea ne-am unit, acum noi ne rugăm,
Sunt zile speciale și ți le consacrăm.

Doar zece zile, Doamne, în camera de sus,
E a treia zi de rugă, în dreptul meu am spus,
Ajută-mă, Părinte, vreau să mă pocăiesc,
Deschide-mi ochii bine, nu vreau să mai greșesc.

În rugăciune sfântă îți cer reconsacrare,
Ajută-mă să fiu utilă în lucrare,
Pune-mi cuvinte-n gură și nu mă părăsi,
Eu vreau să merg acasă și vreau a te întâlni.

Sunt zece zile, Doamne, în care ne rugăm,
Dar asta nu înseamnă că noi o să încetăm,
Ne vom ruga mereu, până pe nori vom fi,
Ne vom ruga acuma, dar și în veșnicii.
Emilia Dinescu

SCRISOARE PENTRU VOI
Nu știu să mă exprim, cuvinte nu găsesc,
Nu știu să scriu și parcă nu îndrăznesc,
Dar inima de mamă nu este liniștită,
Deci am să scriu o vorbă pregătită.

Nu vreau ca să greșesc în exprimare,
Dar sper să o luați ca o scrisoare,
Să o citiți cu inimi de copii,
Căci versurile nu vreau a opri.

O mamă simte o durere mare,
Când puii pleacă de la cuib, în altă zare,
Dar ăsta-i rostul vieții pe pământ,
Ca mama să aștepte un semn, mereu plângând.

Când despărțirea vine dintr-o dată,
Te simți, așa, un pic abandonată,
Dar mama știe că este normal,
Chiar dacă totul pare anormal.

A fost puțin ușor la început,
Și parcă eu durerea am bătut,
Mă amăgeam că dacă nu e azi, e mâine,
Dar eu știam că puiul meu acasă vine.

Nu a plecat departe, nu de tot,
Deși are o casă și-n alt loc,
Are o fată care îl iubește,
Știam că vine acasă când dorește.

Și uite așa m-am amăgit și am suportat,
Eu știu că a crescut al meu băiat,
El mi-a adus o noră, am o fată,
Și uite, că se întâmplă încă o dată.

Acum am fete, sunt ca două flori,
Nu pot să spun că ele îmi sunt nurori,
Aș vrea să mă apropii, să le am ca fiice,
Cer poate mult, nu poate să se aplice.

Băieții mei sunt mari, nu mai sunt pui,
Încearcă inimii de mamă să îi spui,
Cât oi trăi tot puii mei or fi,
Iar eu în ruga mea mereu i-oi aminti.

Ca orice mamă, aș vrea să-i sfătuiesc,
Să prețuiască tot ce acum trăiesc,
Să aibă dragoste, respect și fericire,
Și toate încununate cu iubire.

E un drum nou, un drum necunoscut,
Un drum ce pare greu la început,
Dar eu mă rog, și sper la fiecare
Să vă dea Dumnezeu răbdare mare.

Eu am băieți, ei mi-au adus și fete,
Aș vrea să le vorbesc, le spun să se respecte,
E greu la început căci fiecare este diferit,
Dar cu răbdare și iubire, drumul e unul reușit.

Aș vrea să înțelegeți că drumul nu-i pavat,
Dar sper, mă rog că tot ce ați învățat
Să retrăiți în minte de e greu,
Să nu uitați c-aveți un Dumnezeu.

Aș vrea să vă vorbesc, dar mă opresc,
Vă spun atât, să știți că vă iubesc,
Am doi băieți, dar am și două fete,
Și rugăciunile de acum vor fi complete.

Să mă iertați de am greșit ceva,
Știu că mă veți înțelege voi, cândva,
Așa e mama, din dragoste greșește,
Dar nu uitați că mama vă iubește.
Emilia Dinescu

RUGĂ DE SEARĂ
S-a înserat, nu mergem la culcare,
Ți-aducem împreună adorare,
Cu mic, cu mare în rugă ne adunăm
Și o rugăciune, cu toții, înălțăm.
Venim să-ți mulțumim, ne-ai ocrotit
Și-n astă zi de rele ne-ai păzit,
Ai fost cu noi, îți mulțumim nespus,
Căci știm că până aici Tu ne-ai adus.
Emilia Dinescu

DOAR ZECE ZILE
Poporul Tău s-a strâns în rugăciune,
Tot mapamondul, este o minune,
Un lanț de rugăciune am format,
E a doua zi de rugă, de închinat.

Doar zece zile am promis să stăm
În lanțul rugăciunii, mai mulți ne închinăm,
Sunt zece zile speciale pentru noi,
Te rog, să ne sfințești, să cureți de gunoi.

Noi ne rugăm, suntem în libertate,
Dar sunt creștini ce sunt în neagra noapte,
Sunt prigoniți și suferă nespus
Și toate, cu credință în Isus.

Să ne luăm de mână și să strigăm în rugă,
Ca Dumnezeu să-i protejeze pe acei ce sunt pe fugă,
Noi ne culcăm pe perna noastră liniștiți,
Dar Doamne, plângem pentru cei ce-s prigoniți.

Cârtim că ne mai doare prin spinare
Sau suferim durere cruntă de picioare,
Nu ne gândim că încă suntem bine,
Ce ne vom face când prigoana vine?!…

Azi frigiderul și cămara mustesc de abundență,
Îți mulțumim, în toate simțim a Ta prezență,
Dorim mai mult, am devenit avari,
Nu ne vedem cât suntem de murdari.

Poate n-avem exact ce ne-am dorit,
Dar pot să spun că nimic n-a lipsit,
Nu ne-am culcat flămânzi, nici însetați,
Te rog, trezește-ne, suntem prea aroganți.

În rugăciune sfântă cu toții ne-am unit,
Suntem poporul Tău, poporul răzvrătit,
Avem prea mult lumesc, suntem mânjiți,
Curând va veni Domnul; nu, nu suntem pregătiți.

Sunt zece zile, să fie consacrare,
În post și rugăciune să stăm ca adunare,
Să cerem Duhul sfânt și ploaia Ta târzie,
Să cerem cu credință, s-avem credincioșie.

Să cerem pocăință, căci timpul s-a scurtat,
Să cerem cu ardoare să nu stăm în păcat,
Să aruncăm tot eul, îmbracă-ne cu Tine,
Noi știm că lângă Tine este bine.

Doar zece zile în cameră de sus,
Aici, uniți strigăm la Tine, drag Isus,
Tu ai murit pe cruce, dar ai înviat
Și știm că cel ce crede nu e condamnat.

Ajută-ne, credința s-o trăim,
Ajută-ne, vrem să ne pocăim,
Trimite Duhul Sfânt, ne fă mustrare,
Nu ne lăsa să stăm în supărare.

Dă-ne un duh de mulțumire, pocăință,
Ajută-ne să creștem în credință,
Prin viața noastră noi să te slăvim,
Ajută-ne, nu vrem să mai greșim.

Să fim un far, un licăr de speranță,
Să dovedim de ce suntem în viață,
Să fim o schelă, un vas prețios,
Să ne dorim cununa lui Hristos.

Sunt zece zile, să ne rugăm fierbinte,
Avem Scriptura, Cuvântul nu ne minte,
Să profităm de timpul minunat,
Curând, știm, Domnul vine, harul va fi încheiat.
Emilia Dinescu

DOAR ZECE ZILE
Doar zece zile ne ceri spre consacrare,
Doar zece zile poporul stă în rugă și adorare,
Un lanț de rugăciune pe întreg pământul,
Cum să nu strig cu sufletul și cântul.

Sunt bucuroasă că te-am întâlnit
În camera de sus, Isus iubit,
Cu frații mei în rugă ne adunăm
Și zece zile ruga spre cer o înălțăm.

Strigăm în rugăciune și cerem pocăință,
Nu vrem decât să creștem în credință,
Să ne rugăm cu lacrimi, să ne pocăim,
Din suflet ne rugăm și știm, primim.

Ca unul Doamne, poporul se adună,
În rugă strigă și vine să-ți propună,
Să faci din fiecare un vas prețios,
Un vas de cinste, să-ți fie de folos.

E timpul scurt se apropie sfârșitul,
Dar știm că nu se încheie pescuitul,
Cât harul pe pământ este prezent,
Poporul Tău nu poate sta absent.

Sfârșitul nu va fi sfârșit, doar început,
Un început pentru un timp plăcut,
Un început de sfântă veșnicie,
Cât ne dorim această bucurie.

Doar zece zile stăm în adorare,
Te rog, să dai speranță în încercare,
Sunt zece zile speciale pentru noi,
Te rog, să faci în inimi un război.

Să ne ajuți ca să ne cercetăm,
Sunt zece zile în care ne rugăm,
Ajută-ne, să facem rugăciunea cu sfială,
Dar să strigăm din suflet, cu îndrăzneală.

Îți cerem pocăință, vrem sufletul zdrobit,
Vrem să venim la cruce cu tot ce am greșit,
Să lăsăm jos povara pe care am purtat-o,
Vrem pacea Ta divină, îți mulțumim, ne-ai dat-o.

Doar zece zile sunt de foc de rugăciune,
Sunt zece zile pline de har și de minune,
Minunea convertirii o vrem în fiecare,
Vrem pocăință sfântă-n a noastră adunare.

Vrem o schimbare, Doamne, vrem eul să zdrobești,
Îți cerem ca păcatul din noi să nimicești,
Să ne transformi, Părinte, când Domnul va veni,
Noi vrem trupuri de slavă, căci vrem în veșnicii.

Doar zece zile sunt și este așa puțin,
Căci timpul nu-i al nostru, eu timpul nu-l dețin,
Sunt zece zile-n care îți cer doar o schimbare,
Să mă transformi pe mine, să fiu precum o floare.

Să am parfum divin, să fiu o călăuză,
Cunosc bine Cuvântul și nu am nici o scuză,
Îți cer, Părinte sfânt, în dreptul meu, schimbare,
E timpul de pe urmă, prin Tine e salvare.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
Doamne, cât de mârșavă și nerecunoscătoare sunt,
Decât așa ca mine, mai bine deloc pe pământ
Căci Tu, un Tată bun, m-ai binecuvântat,
Dar eu o rugăciune de mulțumire de mult n-am înălțat.
Da, cad în genunchi și tare mă mai rog
Când nu găsesc scăpare, refugiu în alt loc,
Atunci eu strig la Tine și sper să mă asculți
Și că-s o răzvrătită, atunci, te rog, să uiți,
Cu lacrimi vin la Tine și strig și te implor,
Căci doar a mele fapte, acum, tare mă dor
Și știu că am zidit un zid cu neascultare
Și pus-am cărămizi de rele, nepăsare,
Eu am zidit, dar vreau ca Tu să surpi
Și inima în două să nu cauți s-o rupi
Ci să mă ierți pe mine, că multe am greșit,
Dar iată-mă, Părinte, la Tine am venit,
Chiar dacă vin cu cereri și nu cu mulțumire,
Eu știu că-s a Ta fiică și am ca moștenire
Tot ce e scris în Carte, tot ce ai făgăduit
Căci eu te-am dus la cruce, tot eu te-am răstignit,
Dar m-am trezit și Duhul cel Sfânt mult m-a mustrat,
Căci Legea Ta cea sfântă, mereu, eu am călcat
Și inima de piatră, Tu, Doamne, s-o preschimbi
Căci vreau să merg pe cale cu pașii drepți, nu strâmbi.
Îți mulțumesc, Părinte, că încă mai e har,
Îți mulțumesc, Isuse, căci Tu ne-ai dat ca dar
O cruce și o viață; un cer și o speranță.
Emilia Dinescu