Intercer – Poezii si editoriale

DOAR OCHII
Sunt lucruri care nu se spun,
Doar vorbele eu le adun,
De te privesc mai bine înțeleg
Și din privire eu pricep…
Doar o privire, mi-e de ajuns
Și nu-mi mai trebuie răspuns,
Căci în privire îți citesc și de departe,
Căci ochii tăi sunt o deschisă carte,
În ochii tăi eu văd de mă iubești,
În ochii tăi eu văd de mă dorești,
De aceea e de ajuns să mă privești,
Cu ochii, tu mie multe-mi vorbești.
Emilia Dinescu

 RUGĂ LA ÎNCEPUT DE AN
E timp de rugăciune, e timpul meu de rugă,
La început de an vreau ruga să ajungă,
La tronul Tău de har, la tronul Tău de milă,
Ajută-mă să duc o viață mai umilă.

Ca-n fiecare an, mereu îmi fac proiecte,
Ajută-mă să vreau doar lucruri înțelepte,
Să stau de partea Ta, orice ar fi să vină,
Să trăiesc cu credință și să fiu o lumină.
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus eu iată, am intrat,
E timpul meu de rugă, e timp de meditat,
Vin, intru cu sfială și vreau să-ți mulțumesc,
M-aplec în rugăciune, e timp să te întâlnesc.

M-așez la poala crucii, prea mult am obosit,
În alergarea vieții eu, timp am risipit,
Dar timpul nu-i al meu, e darul Tău divin,
De aceea, în rugăciune, acuma mă înclin.

Cu frații mei de mână, în rugăciune stau
Și vreau făgăduința divină să o iau,
Nu avem nici un merit, venim prin harul Tău,
Căci fără Tine viața e doar un mare hău.

Te rog fiebinte, Tată, privește către noi,
În suflet dorim pace, deși avem război,
Satan e atât de șmecher, se luptă cu putere,
Te rog, nu ne lăsa, noi vrem doar a Ta vrere.

Aduc pe altarul rugii bolnavii ce-i avem,
E timpul de pe urmă, prea mulți bolnavi suntem,
Sunt molime și viruși ce au cuprins pământul,
De atâta suferință, mulți își doresc mormântul.

Eu vin la Tine în rugă și cer chiar vindecare,
Dar dacă nu e voia-ți, îți cer, doar alinare,
Oprește suferința la cei care se luptă,
Mulți știu că vine moartea și știu că viața-i scurtă.

Dar moartea nu e totul, ea n-are o putere,
Creștinul ce stă-n rugă și doar o viață cere,
El cere veșnicia, El vrea cu ardoare cerul,
Te roagă să-l ajuți să-și schimbe caracterul.

Nu mă ridic din rugă, mai mult eu îndrăznesc,
Privesc pe lista lungă, din plâns nu mă opresc,
Mă rog cu disperare, îi pun la rugăciune,
Pe cei ce au plecat și astăzi sunt în lume.

Au cunoscut Cuvântul, dar mult s-au rătăcit,
Au mers pe calea largă, satana i-a înrobit,
E timpul de pe urmă și vicii sunt prea multe,
Trezește, toți copiii, de Tine să asculte.

Mă rog, în rugăciune i-aduc, acum, pe acei
Ce nu cunosc Cuvântul și au alți dumnezei,
Vorbește-le prin oameni, trimite-le mustrare,
Să simtă doar de Tine o sete cât mai mare.

Aduc în rugăciune pe cei ce-s părăsiți,
Bătrânii noștri, astăzi, par tare urgisiți,
Sunt singuri, în căsuțe de lut ce stau pe o rână,
Copiii sunt plecați după o viață bună.

Mă rog pentru vecini și pentru cunoscuți,
Pentru acei ce știu, dar stau încă tăcuți,
Ajută-mă, să fiu o schelă către Tine,
Noi știm, mai e puțin, curând sfârșitul vine.

Sfârșitul suferinței, sfârșitul va veni,
Dar noi să stăm de strajă, suntem ai Tăi copii,
Să stăm în rugăciune, să fim doar în alertă,
Noi știm ce se întâmplă, dar lumea nu-i atentă.

Mă rog pentru guverne și pentru demnitari,
Pentru acei cu funcții ce astăzi se cred mari,
Totul e abureală, nimic nu e etern,
De nu stăm lângă Tine, chiar binele e tern.

Mă rog și pentru mine, nu vreau să rătăcesc,
Mă rog pentru ai mei, eu plâng și îndrăznesc,
Te rog, pe Tine, Doamne, să te faci cunoscut,
Să vadă toți din juru-mi că Tu ne ești azi scut.

În camera de sus, am fost la rugăciune,
Căci camera de sus e grupa Ta, pot spune,
Tu ne-ai adus aici, pe toți ne-ai adunat
Și timpul meu de rugă, acum am încheiat.

Predau ștafeta, Tată, la frații mei din grupă,
În lanț de închinare noi, astăzi, stăm în rugă,
Strigăm în disperare uniți toți într-un glas,
Noi știm că rugăciunea e tot ce ne-a rămas.

Predau ștafeta, Tată și strig cu drag mereu,
Căci noi suntem o grupă și Tu un Dumnezeu,
Fără de Tine, Tată în grupă n-am fi fost,
De aceea stăm în rugă și cât putem în post.

În camera de sus închei a mea strigare,
Trimite Duhul Sfânt, trimite cercetare,
Trimite pocăință, să nu ne risipim,
Noi vrem, așa de mână, în cer cu toți să fim.
Emilia Dinescu

DE CE DOAR TU?
Tu ești mântuit și fericit, se pare,
Dar unde ți-s copii oare?!
Prin țări străine își făuresc palate,
Muncind și săvârșind grele păcate.
Oare de ce nu-ți pui nici o întrebare,
Cu sufletul de ce nu umbli-n depărtare,
Primești ce ei îți dau; sunt daruri scumpe,
De ce oare din piept inima nu ți se rupe?
De ce nu te gândești că-i ban murdar
Și de păcat mânjit e al său dar?

Tu ești mântuit și fericit, se pare,
Dar inima din piept oare nu doare
Când în păcat al tău părinte moare
Și pare că nu are bietul o salvare,
Căci umblă prin bodegi și crâșme ades
Și în pahar el dă vieții un sens
Sau prin parcuri se distrează bârfind
Și cu vorba îl auzi ades lovind,
De ce nu te gândești că azi îi ai
Și trebuie să le vorbești mai des de rai?

Tu ești mântuit și fericit, se pare
Și aștepți, sperând să pleci în misiune, în lucrare,
În țări îndepărtate să vorbești de Isus,
Dar oare, cum mai poți privi în sus,
Când ai vecini ce nu cunosc nimic
Și mor neștiind credința care o ai, ce ai citit,
Când ai colegi care nu știu ce crezi,
Căci tu prea bine, poate, nu îi vezi,
De ce nu te gândești că azi e șansa ta
Să le spui tuturor despre credința ta?

De ce doar tu s-auzi acest cuvânt,
De ce te crezi mai sfânt decât un sfânt,
De ce primești un dar, deși nu îl dorești,
De ce doar tu, doar tu vrei să trăiești?
Nu vei trăi și nu vei fi mântuit,
Dacă copilul tău n-aude din Cuvânt,
Dacă părintele ce te-a crescut muncind,
N-aude de Isus ce jertfa a primit,
De aceea crezi și cu credință spune
Ce nume porți și crezul tău anume.
Emilia Dinescu

LA MULȚI ANI, ELENA!
M-am trezit de dimineață, o rugă am înălțat,
Cerului, în rugăciune, eu, pe tine te-am predat,
Astăzi este ziua-n care tu, pe lume, ai venit,
Erai mică și frumoasă, ceru-ntreg te-a ocrotit.

Viața te-a purtat prin multe, c-au fost bune, c-au fost rele,
Cu temeri sau gânduri bune ai trecut prin toate cele,
Au rămas doar amintiri, păstrează ce e frumos,
Eu mă rog acum, din suflet să arunci ce-i dureros.

Astăzi este ziua ta, este o zi specială,
Pentru mine, pentru toți, o spun fără îndoială,
Azi, pe lume, ai venit într-o zi rece de iarnă,
Ochii mari, nu am să-i uit, suflet bun, de pus la rană.

Tu ești sora mea mai mică, mă grăbesc să scriu un vers,
Iată, am scris o scrisoare, o trimit în univers,
Eu doar scriu o poezie, aș vrea să pot să cuprind,
Într-un vers aș vrea a scrie o dorință și un gând.

Iartă-mă, dacă greșesc, emoția mă cuprinde,
Versurile nu găsesc și nu știu a mă desprinde,
Este greu să mă exprim, dragostea e atât de mare,
Cuvintele n-o cuprind și nu încape în scrisoare.

Nu vreau să te întristez, vreau să-ți spun doar lucruri bune,
De aceea mă opresc, mă așez la rugăciune,
Eu nu am nici o putere, Dumnezeu e Creatorul,
De aceea ce-ți doresc, va împlini El, Salvatorul.

Îți doresc să ai de toate, tot ce-i bun din ceruri vine,
Fericire, sănătate, îți doresc să-ți fie bine,
Să fi veșnic fericită, veșnicia ți-o doresc,
Căci ești sora mea iubită și veșnic eu te iubesc.

Te rog, fă o rugăciune, în genunchi hai, să cădem,
Amândouă, prin cuvinte, Domnului să îi spunem,
Să-i spunem dorința noastră, să simți adierea Lui,
Hai să stăm în rugăciune, protejata cerului.

Eu nu am nici o putere, dar Dumnezeu e cu tine,
Îți doresc să fie bine, să n-ai în viață suspine,
Îți doresc ca sănătatea și totul să îți sporească,
Îți doresc să fie bine, necazul să te ocolească.

Iartă-mă, te-am plictisit, mă opresc și nu mai scriu,
Doar mai stau în rugăciune, să mă rog e tot ce știu,
Mă rog cerului, din suflet, la mulți ani să-ți pregătească,
Eu nu pot să spun decât, viața ta să o sfințească.
Emilia Dinescu

 DONATORILOR DE SÂNGE
Un pic de sânge va salva o viață,
E gândul ce îl scriu de dimineață,
Sunt oameni ce donează să salveze
Un suflet ce mai poate să viseze.

Un fir de sânge curge neîncetat,
E sângele lui Hrist’, ca jertfă El s-a dat,
Să acceptăm transfuzia divină
Și viața noastră va fi doar lumină.
Emilia Dinescu

 LA MULȚI ANI, IONUȚ!
Astăzi, este despre tine, mă grăbesc să scriu un gând,
Iartă-mă, dacă greșesc, aș vrea să scriu doar un rând,
Dar n-am cum, că nu se poate să transmit ce îmi doresc,
Într-un rând scriu sănătate, iată rândul că sfârșesc.

Te apreciez pe tine, da, te apreciez nespus,
Ești un om, cum spun bătrânii, un om ce-i la rană pus,
De aceea, cu grăbire, îți urez tot ce-i mai bun,
Iartă-mă, dar eu cuvinte nu găsesc, nu știu să spun.

Când cuvinte nu găsesc, mă opresc în rugăciune,
Căci cu Dumnezeu vorbesc, Domnului eu știu a-i spune,
Mă rog pentru tine acuma, Dumnezeu să te păzească,
Căci El te-a creat pe tine, El știe să te ocrotească.

De la Dumnezeu ai totul, Dumnezeu te-a ocrotit,
Când satan cu înverșunare, aprig, el te-a mai lovit,
Ai fost protejat de ceruri când necazul a venit,
Să înălțăm o rugăciune, Dumnezeu te-a ocrotit.

Încă un an, în dreptul tău, este scris în cartea vieții,
De aceea înalț o rugă, chiar în zorii dimineții,
Astăzi este ziua ta și mă bucur pentru tine,
De aceea îți trimit, într-un vers, gândul de bine.

Îți doresc doar sănătate, fericire și ce vrei,
Împlinire lângă fete, că ai lângă tine trei,
Sporul mâinilor să-ți fie și să ai mereu plăcere,
C-ai făcut ce ai putut bine, Dumnezeu ți-a dat putere.

Eu sunt om, vorbesc în versuri, dar pot versul să greșesc,
Dar cu dragoste fierbinte, pot să spun că te iubesc,
Binecuvântarea toată către tine o trimit,
La mulți ani îți spun din suflet, ești cumnatul meu iubit.
Emilia Dinescu

GÂNDURI DE MAMĂ
Stau în picioare, Dumnezeu e mare,
Chiar dacă mulți au vrut să mă doboare,
Prin harul cerului m-am ridicat,
Chiar dacă mulți prea jos m-au aruncat.

V-ați folosit de mine cum ați vrut,
Nu a contat că-s om și m-a durut,
Dar în puterea Lui eu am crezut,
M-a ridicat, chiar dacă am căzut.

Nu m-ați rănit pe mine și i-ați lovit pe ei,
Ați tabărât pe ei, băieții mei,
Dar Dumnezeu, în bunătatea Lui cea mare
Le-a fost și scut și pavăză în încercare.

Așa e Dumnezeul meu, El mă păzește,
Mereu, la orice pas, mă ocrotește,
Ascultă ruga mea, căci strig ca mamă,
Nu încercați să îmi mai faceți rană.

Asta sunt eu, cu bune și cu rele,
Eu cred în Dumnezeu, să nu se înșele,
Acel ce răul face pe pământ,
Este tiran, este un om nesfânt.

Eu nu sunt sfântă, sunt o păcătoasă,
Dar inima de mamă nu mă lasă,
Eu stau în rugăciune și postesc,
Cu ruga mea băieții-i ocrotesc.

Eu cred în Dumnezeu, îmi este bine,
El m-a ținut în brațe, o spun fără rușine,
Atât de mult El m-a iubit căci mi-a ținut
Și pruncii-n brațe, doar El mi i-a crescut.

Asta e viața pe pământ, sunt împăcată,
Chiar dacă, poate, sunt blamată,
Merg înainte cu credința mea
Și cred că Dumnezeu, El stă de partea mea.

Nu este totul chiar cum îmi doresc,
Dar nu contează, e totul ce primesc,
E Dumnezeu ce stă și priveghează,
De aceea gândul meu nu se întristează.

E gândul unei mame, o mamă v-a vorbit,
Prea des poate cu vorba ați rănit,
Dar nu contează, totul este bine,
Îi mulțumesc lui Dumnezeu că e cu mine.
Emilia Dinescu

RUGĂ LA ÎNCEPUT DE AN
În prima zi de an am poposit,
În camera de sus, la Domnul meu iubit,
A mai trecut un an de har și cercetare,
Aș vrea să încep anul și să fac o schimbare.

Sunt păcătoasă, Tată și plină de păcate,
Prin harul Tău le las și le arunc pe toate,
Le las la cruce, Doamne, vreau să mă pocăiesc,
În anul ce am intrat, aș vrea să nu greșesc.

Trimite Duhul Sfânt și ploaia Ta târzie,
O vreau în dreptul meu, un an mai bun să fie,
Să fac din Tine, Doamne, un țel, o călăuză
Și când se încheie anul să nu găsesc vreo scuză.

Îmi fac o cercetare, să văd ce am greșit,
Nu-n anul ce am trecut, ci-n viața ce am trăit,
Eu nu am nici o scuză, nu am luptat de ajuns,
În lupta mea și-n viață am mers fără Isus.

Am cunoscut Cuvântul și anii au trecut,
Privesc în amintire să văd ce am făcut,
Am încercat ca legea mereu să o păzesc,
Dar am greșit în multe și astăzi mă căiesc.

Privind pașii, prin lege, eu multe am greșit,
Am mers pe calea mea, frumos m-am mai mințit,
Dar am călcat Cuvântul, căci sunt o păcătoasă,
Prin harul Tău divin, eu mă întorc acasă.

Îmi fac o cercetare în prima zi din an,
Eu nu am nici un merit, Cuvântul îl știam,
Dar am greșit mereu, pe calea mea am mers,
Aș vrea să merg cu Domnul, să dau vieții un sens.

Îmi cer iertare, acum, pentru tot ce am greșit,
Dar știu că sunt prea multe ce n-am înfăptuit,
Ajută-mă, Părinte, să merg doar prin credință,
Să încep anu-acesta doar cu făgăduință.

Să fac din rugăciune un țel și o putere,
Să înțeleg Cuvântul și să fac a Ta vrere,
Să văd doar prin credință, să lupt, să nu greșesc,
Să îmi doresc prin toate mereu să te slăvesc.

Te rog, să iei din mine tot ce este spurcat,
Eu știu că-n dreptul meu totul e vinovat,
Și faptele ce-s bune sunt doar ca o mânjeală,
Eu știu, la judecată, voi da chiar socoteală.

Mă încred în harul Tău și vreau să-ți mulțumesc
Că asculți rugăciunea, eu vreau să nu greșesc,
În anul ce am intrat, ajută-mă să fiu
Nu doar o mortăciune, ci un creștin mai viu.

Eu sunt fecioară, Tată și stau și te aștept,
În așteptarea mea aș vrea să mă îndrept,
Deci dă-mi înțelepciune și o stare de trezire,
Nu vreau să mai adorm, nu vreau nici ațipire.

Alaiul Tău de nuntă eu știu că e pe drum,
Ajută-mă, Isuse și eu să mă adun,
Să am ulei în lampă, să stau în așteptare,
Curând va veni Domnul și vreu să fiu în zare.

Eu vreau să merg acasă, la casa mea de sus,
Căci știu că Tu cu Tatăl așa mereu ați spus,
Că noi avem o casă în patria cerească,
Eu vreau acasă, Tată, e ținta mea firească.

E prima zi din an și vreau să fac schimbare,
De aceea de citești, aștept chiar o mustrare,
De îmi ești prieten bun, să-mi spui unde am greșit,
Aștept cu drag mustrarea și sfaturi de împlinit.

Eu știu că Domnul meu pe mine mă iubește,
Dar știu, chiar foarte bine, prin oameni ne vorbește,
De aceea cu credință, acum eu îndrăznesc,
Și vreau a ta mustrare, nu vreau să mai greșesc.

La început de an eu stau în rugăciune,
Mă rog chiar pentru tine, știi, tu ești o minune,
Doar Dumnezeu e cel care ne ține-n viață,
E timpul de schimbare cu Domnu-n alianță.

În anul ce am pornit, să mergem cu Isus,
Să înțelegem bine, ce am trăit, s-a dus,
E timpul de schimbare, în dreptul meu și al tău,
Să înțelegem bine, cu Domnul nu e rău.

Să facem o schimbare, să mergem cu Isus,
Și vom vedea că-n toate mereu vom fi pe plus,
În anul ce am intrat, să fim copiii Săi,
Să ne dorim doar cerul, să nu mai stăm în văi.

Să facem o schimbare, să ne dorim mereu,
Să cerem sfat divin, să fim cu Dumnezeu,
E timpul de schimbare, e timpul la sfârșit,
Poate e anu-care va fi chiar nesfârșit.
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus eu, iată, poposesc,
E timpul meu de rugă și vorba o rostesc,
Te rog, Părinte bun, îndură-te de mine,
Sfințește Tu, cuvântul s-ajungă sfânt la Tine.

Eu sunt o păcătoasă și vorba ce o rostesc,
Eu știu că e mânjită, de aceea nu îndrăznesc,
Să las cuvântul meu ce este negândit,
S-ajungă așa la Tine, te rog, îl vreau sfințit.

În camera de sus eu, iată, am venit,
E timpul meu de rugă și știu, ne-am întâlnit,
Cu bucurie mare eu vreau să îți vorbesc,
Sunt fericită, Doamne, doar când te întâlnesc.

Eu cad în rugăciune și vreau să-ți mulțumesc
Căci încă sunt în viață și astăzi eu trăiesc,
În boala mea cea cruntă cu mine Tu ai fost,
De când Tu ești cu mine și viața are rost.

Eram copil, Părinte, și nu te-am cunoscut,
Eu am trecut prin viață și viața m-a durut,
Am purtat suferință căci nu te cunoșteam,
Eu mă vedeam pe mine, nu știu în ce credeam.

Deși am suferit, în brațe mă purtai,
Deși eu nu știam, mereu mă ocroteai,
Eram copil bolnav, dar Tu m-ai oblojit,
Eu nu știam de Tine, dar Tu m-ai ocrotit.

Mi-ai scos oameni în viață, prin oameni ai lucrat,
În viața mea firavă, mereu de pază ai stat,
Și n-ai lăsat dușmanul să mă atragă-n cursă,
De aceea cu tărie și ruga mea e adusă.

Vin la altar, Isuse, și vreau să-ți mulțumesc,
Privești cu îndurare, de aceea îndrăznesc,
Să vin în rugăciune aduc pe suferinzi,
Avem listele scrise, surori și frați plăpânzi.

Te rog, ca Mare Medic, să faci o vindecare,
Te rog, în suferință să aduci alinare,
Sunt boli prea multe, Doamne, poporul astăzi geme,
E timpul de pe urmă și știm, satan se teme.

Pe liste-s multe nume și boli ce ne îngrozesc
Din ce în ce mai mult, chiar în copii lovesc,
Te rog, privește Tată, adu Tu, alinare
La tot creștinul care trece prin încercare.

Nu ne lăsa, Părinte, în suferința grea,
Mă tem ca mintea noastră chiar razna să n-o ia,
Ajută-ne, Părinte, să ne agățăm de Tine,
Atunci când suferința și chiar durerea vine.

Eu îmi continui ruga, cu listele revin,
Avem copiii, Doamne, pe liste, eu suspin,
Copiii sunt în lume, dar noi tot ne rugăm,
Strigăm în disperare și cât trăim, sperăm.

Strigăm în rugăciune, căci inima ne doare,
Strigăm în rugăciune, strigăm cu disperare,
E greu să vezi copiii pe care i-ai crescut
Că au plecat în lume și lumea le-a plăcut.

Venim uniți în rugă cu o credință mare,
Strigăm la Tine, Tată, pentru redeșteptare,
Trimite Duhul Sfânt să fie printre noi,
Să n-adormim, e timpul să stăm ca în război.

Satana este șmecher și ne înșeală amarnic,
De aceea cerem Duhul, satana e fățarnic,
Dar lupta nu e a noastră, noi cerem Duhul sfânt,
Vrem ploaia Ta târzie să vină pe pământ.

În rugăciune sfântă cu toții ne-am unit,
Noi știm că vorba noastră spre Tine a pornit,
Îți mulțumim că suntem uniți și ne asculți,
La altar venim cu toții, suntem slabi și mărunți.

Dar ne încredem, Tată, în bunătateaTa,
De aceea cu credință în rugă noi vom sta,
Nu ne lăsăm de rugă, nu ne lăsăm de Tine,
Căci fără Tine, Tată, viața e doar ruine.

Suntem o grupă mică, suntem doar păcătoși,
Dar harul Tău e mare, suntem chiar bucuroși,
Ne-ai înfiat pe noi și un nume Tu ne-ai dat,
În dreptul nostru scrie un păcătos salvat.

Îți mulțumim că darul acesta ne-ai făcut,
Ajută-ne să spunem la toți că e plăcut
Să ai un Tată-n cer, să știi că te iubește,
Ajută-ne să spunem că timpul se sfârșește.

Curând va veni Domnul și acasă vom pleca,
Până atunci în rugă cu drag vom aștepta,
Curând va veni Domnul și-n slavă noi vom fi,
Până atunci în rugă, nicicând n-om obosi.
Emilia Dinescu