Intercer – Poezii si editoriale

 RUGĂCIUNE
E timpul de pe urmă, este greu,
Dar mult mai greu e fără Dumnezeu,
Mă rog la Tine, Tată și îți mulțumesc
Că am puterea ca să te slăvesc,
Îți mulțumesc că încă ne rugăm,
Curând, la Tine-n slavă, știu, ne înălțăm.
Emilia Dinescu

 RUGĂ PENTRU COPII
Eu strig în rugăciune cu putere
Și vreau să-ți spun, Isuse, a mea durere,
Copiii mei în lume au rătăcit,
Păcatul este chiar de neoprit,
Dar eu mă încred în Tine, nu cedez,
În rugă strig, eu cred și chiar visez,
Curând ei vor veni în casa Ta,
De aceea, strig și voi striga în ruga mea.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI PENTRU AZI
E ziua României, defilăm
Și lucruri bune vrem să propagăm,
Suntem români, e ziua țării noastre,
Dar noi avem o țară în zări albastre.

Suntem creștini și credem cu tărie
C-avem o țară sus, în veșnicie,
Pe acest pământ suntem doar peregrini,
În țara cea de sus dorim să fim.
Emilia Dinescu

 GÂNDURI
În ochii multora sunt o ciudată,
Dar și ce dacă…
Mă întreb acum și mă întreb mereu,
Cum sunt eu, oare, pentru Dumnezeu…
De n-am lucrat de ajuns, să mă trezească,
De nu m-am pocăit, să îmi vorbească…
Eu vreau doar cerul… Nu doresc nimic
Decât să-l am mereu pe Hrist’, amic.
Emilia Dinescu

O MICĂ… AUTOBIOGRAFIE
Nu-mi place să vorbesc, să mă descriu pe mine
Și mulți au cam bârfit, spunând că mi-e rușine,
Dar azi, eu m-am decis ca bârfa să opresc,
Nu vreau să mă descriu, dar vreau ca să vorbesc.

Sunt doar un om ca voi, dar Domnul m-a înzestrat
Și port încă de mică, eu am un handicap,
Am fost o complexată, de viață mă temeam
Și-n teama mea, adesea în mine mă pierdeam.

Eu am trăit în mine, o lume virtuală,
Ce o trăiam prin versuri și o făceam reală
Și nu lăsam pe nimeni să intre-n lumea mea,
Chiar dacă era sincer și poate că dorea.

Am fost copil și eu, un copil diferit,
Dar îmi doream din suflet să fiu copil iubit,
Mergeam tip-til prin viață, mai mult mă furișam,
Credeam că este bine, mai mult nu-nțelegeam.

M-am agățat de oameni și idoli mi-am făcut
Și primul meu ca idol pe care l-am avut,
A mea învățătoare pe mine m-a învățat
Să scriu cu mâna stângă, să scriu m-a încurajat.

Am fost încurajată în versuri să vorbesc,
Am fost ținută în brațe, eu nu vreau să rănesc,
Căci eu eram lovită de mulți de vârsta mea,
Dar când simțeam durerea, simțeam că viața-i grea.

Am cunoscut un suflet ce a fost și el rănit,
A fost o doamnă doctor ce mult m-a mai iubit
Și ea era bolnavă, avea un beteșug,
Dar m-a învățat cu zâmbet să port ce aveam ca jug.

Ușor, eu am luptat, pe mine m-am înfrânt
Și am plecat în viață, eu mi-am luat avânt,
Am vrut să merg la școală, să fiu învățătoare,
Dar n-a fost pentru mine… și iar descurajare…

Cu vise mari în viață mereu m-am avântat,
Chiar dacă eu din vise, nu am realizat,
Erau doar vise seci, căci n-au fost pentru mine,
Au fost doar lecții care m-au îndreptat spre bine.

Pe drumuri diferite, pe unde am umblat,
În timpul vieții mele doar binele am luat
Și azi privesc în urmă, nu mă descurajez,
Din contră, cu speranță mereu înaintez.

Am eșuat în multe, s-ar spune că prea mult,
Dar eu merg înainte, nu mă opresc s-ascult,
Eu nu am eșuat, doar am mers înainte
Și lecția învățată mereu se ține minte.

Aș vrea să las trecutul, prea mult eu am vorbit,
Căci în trecut sunt oameni ce tare m-au rănit,
Dar am lăsat în urmă durere și încercare
Și am mers înainte cu multă încurajare.

Aș vrea să vă vorbesc despre prezentul meu,
Aș vrea să îl cunoașteți pe al meu Dumnezeu,
Doar El m-a protejat și El m-a ocrotit,
Nu că am meritat, ci doar că m-a iubit.

Sunt împlinită azi, sunt mândră că sunt mamă,
Am trei bujori în casă, îmi trece orice rană,
Ei sunt cadoul meu, eu i-am primit de sus,
Sunt împlinirea mea, cadoul lui Isus.

N-am fost învățătoare, i-am învățat pe ei,
Sunt împlinită-n toate, lupt pentru câteștrei,
Dar lupta nu-i a mea, căci lupt cu Dumnezeu,
Sunt mândră azi de mine… ce dacă a fost greu…

Și azi sunt acuzată că nu sunt realistă,
Mulți poate ar vrea să plâng, să vadă că sunt tristă,
Dar nu realizează cât sunt de fericită,
Cu Dumnezeu înainte, mereu sunt mulțumită.

E loc și de mai bine și bine va veni,
Eu mă încred în Domnul, El mă va ocroti,
Mereu a fost cu mine, deși n-am meritat,
Din greaua suferință, mereu El m-a salvat.

Am vrut să vă vorbesc pe scurt de viața mea,
Sunt împlinită azi chiar dacă a fost grea,
Aș vrea să mă cunoașteți exact așa cum sunt,
Eu știu că am un rost, un rost pe acest pământ.

Și rostul meu sublim e cel de a fi mamă,
Apoi de-a scrie versuri s-acopăr orice rană,
Dar rostul meu suprem e să vorbesc mereu,
Să spun în poezie de al meu Dumnezeu.

Sunt mândră că am Tată un Dumnezeu măreț
Și știu că El tot timpul pe mine a pus preț,
Sunt vas de preț, sunt mândră că El m-a protejat
Chiar dacă cu durerea mereu eu m-am luptat.

Eu am fost șlefuită așa cum Domnul a vrut,
Încă de când pe lume chiar El m-a conceput,
Am scris o poezie, puțin din viața mea,
Căci știu că Tu ai vrut să fiu precum o stea.

Aș vrea să luminez și slavă să-ți aduc,
M-ai ocrotit pe mine de când eram un prunc,
N-aș vrea ca să cârtesc orice s-ar întâmpla,
Te rog, să fi cu mine să-mi dai puterea Ta.
Emilia Dinescu

GÂNDURI TRISTE

(la moartea doamnei Atena)
Când pleacă câte un tânăr la culcare,
Strigăm la cer, căci inima ne doare,
Rămân în urmă lacrimi și oftat,
O inimă să bată a încetat.

Când, cu durere aflăm că tinerețea moare
Și când subid ne pune viața la încercare,
Cuvintele sunt de prisos și nu mai vin,
Căci viața asta e durere și e chin.

Îmi pare rău, cuvinte de alin eu nu găsesc,
Mă plec în rugăciune, cu Domnul eu vorbesc,
Predau familia în rugă, doar Domnul să aline,
Căci e durerea grea și ceasul despărțirii vine.

Regret profund și știu că despărțirea asta doare,
Mă doare inima și înțeleg această încercare,
Îmi pare rău că nu pot să aduc o alinare,
Dar pot să strig la Dumnezeu, e mare.

Cu lacrimi vă transmit un gând curat,
Îmi pare rău că viața v-a încercat,
Mă rog ca Dumnezeu să vă întărească
Căci clipa despărțirii nu-i firească.

Doar Dumnezeu e Cel care aduce alinare,
Doar Dumnezeu e Cel ce simte exact cum ne doare,
La Dumnezeu mă rog și sper la mângâiere,
Eu sunt un om și simt ca om a ta durere.
Emilia Dinescu

ÎN CAMERA DE SUS
E timpul meu de rugă și iată, am venit
În camera de sus, la Domnul meu iubit,
El m-a luat de mână, ușor m-a mângâiat
Și am o bucurie, că știu, m-a așteptat.

Eu m-am luat de mână cu frații mei iubiți
Și am venit la rugă, suntem mai mulți uniți,
Că Domnul ne-a chemat, lucrarea este a Lui,
Noi am venit la rugă, la poarta cerului.

În camera de sus, noi stăm toți adunați,
Suntem uniți în rugă, mulți suntem încercați,
E timpul spre sfârșit și suferința-i multă,
Satana este șmecher și pentru noi se luptă.

Noi știm că rugăciunea e tot, nimic nu avem
Și stăm în rugăciune, așa cum noi suntem,
Suntem greșiți din fire, nu merităm nimic,
Dar am venit în rugă la cel mai bun Amic.

Pe altarul jertfei Tale noi listele am pus,
Pe liste am pus durere și greul am adus,
Bolnavii noștri, Doamne, sunt mulți în suferință,
Dar noi strigăm la Tine și cerem biruință.

Venim uniți în rugă, ești Medicul suprem,
Aducem toți bolnavii, noi cerem și credem
Că Tu, ca mare Medic, poți face vindecare,
Venim uniți în rugă și cerem alinare.

Cu sufletul doar rană, noi știm că am greșit
În viața noastră toată, dar iată, am venit,
Aducem lista noastră cu cei ce au plecat,
Ei au plecat în lume și mulți te-au renegat.

Pe listă avem copiii, cu Tine i-am crescut,
Dar au plecat în lume, căci lumea le-a plăcut,
S-au afundat în patimi, satana i-a înșelat,
Eu mă simt vinovată, căci pruncii mi-au plecat.

Noi ne rugăm și credem, lucrarea este a Ta,
Vom sta în rugăciune, uniți, nu vom ceda,
Vin vremuri tulburi, Doamne, te rog, ne pregătește,
Ajută-ne să facem doar ce e creștinește.

Aduc în rugăciune pe cei ce sunt în lume
Și duc Cuvântul, Doamne, și caută a spune
Despre credința lor în țări unde-i prigoană,
Condu-i Tu, cu putere și fă-i să nu se teamă.

Deschide uși în zone unde Cuvântu-i mort,
Ajută-i pe creștinii ce azi fac un efort
Să răspândească, Doamne, Cuvântul cu putere,
Ferește-i de necazuri, ferește-i de durere.

Îți cer, acum, fierbinte să faci, Tu, o schimbare,
Să faci Tu o schimbare la noi în adunare,
Deschide ochii noștri ca să ne pocăim,
De vrem ca mântuirea în dar să o primim.

Mărește-ne credința când suntem în durere
Și dă-ne silă, Doamne, de tot ce e plăcere,
Ajută-ne să fim făclii în astă lume,
E timpul de pe urmă, vin vremuri ce nu-s bune.

Mă rog pentru acei ce sunt în închisoare,
Sunt zone multe-n lume, prigoana este mare,
Sunt oropsiți creștinii, chiar fără judecată,
Pe mulți i-așteaptă moartea, căci lumea nu e dreaptă.

Mă rog și pentru noi, suntem în libertate,
Suntem prea bine, Doamne, avem doar bunătate,
Avem de toate-n casă și nu știm ce e lipsa,
N-aducem mulțumirea, uităm că Tu ești Sursa.

Privesc la mine ,Tată și plâng cu lacrimi mari,
Aș vrea să-mi dai putere, aș vrea, Tu, să separi,
Ce cred că este bine, dar este chiar greșit,
Nu vreau s-alerg degeaba, vreau să mântuit.

Mă rog pentru orașul în care azi trăiesc,
E multă bogăție și mulți nu se gândesc
Că nu duc nici o lipsă, mai mult agonisesc,
Ei trăiesc pentru sine și nici nu te doresc.

Mă rog pentru vecini și pentru cunoscuți,
Pentru acei ce astăzi pe lume sunt născuți,
Mă rog pentru amici și pentru frații mei,
Mă rog fierbinte, Tată, căci oamenii nu-s răi.

Mă rog și strig întruna căci Tu ești Salvatorul,
Mă rog doar cu speranță, Tu ești Mântuitorul,
În camera de sus înalț o rugăciune,
Îți mulțumesc că încă, o rugă putem spune.

Mărește-ne credința să ne rugăm mereu,
Căci fără rugăciune și fără Dumnezeu,
Noi nu suntem nimic, suntem doar glod și tină,
Fără de cruce, Tată, noi suntem doar o vină.

Ajută-ne să facem lucrarea ce ne-ai dat,
Să fim lumini și faruri căci știm că ne-ai lăsat
În lumea asta mare, doar ca să te slăvim,
Ajută-ne, din suflet pe toți să îi iubim.

În rugăciune sfântă cu toții ne plecăm
Și stăm în adorare și dorul ne strigăm,
Ne este dor de Tine, ne dorim veșnicia,
Trezește, Tu, poporul, trezește România.

Trezește lumea toată, sfârșitul va veni,
Dar cei ce știu Cuvântul și se vor pocăi,
Vor fi în veșnicie, cu Tine vrem să fim,
Ajută-ne, din suflet ca să ne pocăim.

În camera de sus, eu ruga am adus,
Eu m-am rugat la Tatăl și la al meu Isus,
Aș vrea să stau în rugă, așa să stau mereu,
În camera de sus nimic nu este greu.

Orice ar fi să fie, să ne rugăm mereu,
Să nu cedăm din rugă, chiar de e ceasul greu,
În camera de sus, Isus este prezent,
Te așteaptă în rugăciune, nu vrei să fi absent.

În camera de sus eu, iată, am intrat,
Ștafeta rugăciunii, cu drag, am preluat
Și strig în rugăciune, ștafeta o predau,
Creștinii stau în rugă și eu în rugă stau.

Un lanț de rugăciune cu toții am format
Și știu că cu credință în rugă am strigat,
Noi ne-am unit în rugă, spre ceruri vom porni,
La marea de cristal cu Domnul, toți vom fi.

Până atunci nu-i mult, căci timpul s-a scurtat,
De aceea cu credință în rugă noi am stat,
Ne vom ruga mereu și ne vom întări
Până în zarea albastră cu Domnul, noi vom fi.

Ne vom purta în suflet și în rugăciunea noastră,
Căci cerul se deschide și viața cea măiastră
Va fi o veșnicie, un dar de mare preț,
Noi vom trăi în ceruri, căci cerul e măreț.
Emilia Dinescu

GÂNDURI
Contează mult orice încurajare,
Căci nimeni nu înțelege când te doare,
De aceea, cu credință, eu îți spun,
Privește-n tine, ești un om prea bun,
Învață să privești, să te cunoști
Și vei vedea că nu te recunoști,
Vorbește-ți, ție, persistent
Și vei vedea unde n-ai fost atent,
Fă o schimbare, în dreptul tău, îți spun,
Eu vorbele încerc să le adun,
Ca tine am fost și eu, demult, cândva
Și dacă cineva nu mă trezea,
Eram la fel, dar m-am schimbat, mi-e bine,
Mi-e foarte bine, m-am întâlnit cu mine,
Am stat de vorbă și am povestit,
Apoi am îndreptat ce am greșit.
De ai nevoie de încurajare,
Ți-o dau cu drag, e timpul de schimbare.
Emilia Dinescu

 CONSTATARE
Mă odihnesc că am trudit prea mult,
Eu am muncit, în tot, cum am știut,
Am alergat în sus și-n jos, mereu,
Și mă miram, de ce îmi este greu.

Am alergat din zori de zi, în seară,
Și viața mea a fost chiar ca o scară,
Am obosit tot alergând, muncind,
Dar n-am făcut nimic, stau… socotind…

Mă odihnesc, privind doar la Hristos,
M-am hotărât să pun povara jos,
Să îi predau lui Dumnezeu povara mea
Și am constatat că munca nu e grea.

Mă odihnesc, muncind cu Dumnezeu,
Căci am plecat cu rugă, nu e greu,
Muncesc mereu, dar nu am obosit
Că-n muncă, eu cu Domnul am pornit.
Emilia Dinescu

 ÎN CAMERA DE SUS
E timpul meu de rugă, în camera de sus
Și vin să stau de vorbă cu al nostru Domn Isus,
Mi-am dat mâna cu frații, un lanț noi am format,
Un lanț de rugăciune, cum Domnul ne-a îndemnat.

Ștafeta rugăciunii, eu, iată, am preluat,
E timpul meu de rugă, e timpul minunat
Pe care Dumnezeu mi l-a dat astăzi, mie
Și vreau să-i mulțumesc, acum și-n veșnicie.

În camera de sus eu, iată, am intrat,
Aduc cu mine-n rugă, nu plânset și oftat,
Aduc o mulțumire că ruga ne asculți,
Asculți a noastră vrere, deși suntem mărunți.

Noi nu avem vreun merit, venim că ne-ai cerut,
În lanțul rugăciunii pe care l-ai făcut,
Tu ne-ai adus aici, ai vrut să ne unim
Ca împreună, Doamne și-n cer să te slăvim.

Cu mulțumiri fierbinți, eu vin azi la altar,
Îți mulțumesc că încă mai este al Tău har,
Mă încred în Tine, Tată, eu știu că-i cercetare
Când vine peste noi durere și încercare.

O rugăminte am și vreau să o aduc,
Mă prind de Tine, Doamne și vreau ca să apuc,
Mâna dreaptă de Tată, vreau să mă țin de Tine,
Atunci când vine greul, durerea peste mine.

Vin la altar și strig, pe liste sunt trecuți
Acei ce au plecat, de mult ei sunt căzuți,
S-au depărtat de Tine, dar știu că n-au uitat
Că-n templul Tău, Isuse, demult au învățat.

Noi îi purtăm în inimi și-n rugăciunea noastră,
S-au depărtat de Tine în lumea cea sihastră,
S-au afundat în patimi, păcate i-au învins,
Dar îi purtăm în rugă, pe liste noi i-am scris.

Nu sunt doar nume, Doamne, sunt suflete încercate,
Ei au trecut prin multe, au viețile spurcate,
Dar nu cedăm din rugă, ne vom ruga mereu,
Noi vrem să se trezească din somnul morții greu.

Ei cred că azi trăiesc, ei cred că le e bine,
Ascund bine, de alții, o sete după Tine,
Te rog, cu a Ta mustrare, te rog, Tu le vorbește,
Din a lor rătăcire, pe toți, Tu îi trezește.

Continui să mă rog, nu vreau să mă opresc,
Citesc pe liste nume și boli ce cotropesc,
E timpul de pe urmă, satana ne lovește,
Atacă ca mârșavul, prin boli ne țintuiește.

Pe paturi de spitale mulți zac în suferință,
Te rog, să dai speranță și să le dai credință,
Te rog, ca Mare Medic să faci o vindecare,
Să pui balsam în inimi, să aduci alinare.

Te rog, acum, Părinte, privește către mine,
Mă curățește, Tată, de tot ce nu e bine,
Trimite Duhul Sfânt și mustră-mă mereu,
Nu mă lăsa să fac tot ce-mi doresc doar eu.

Te rog, ne cercetează și ne vorbește nouă,
Trimite Duhul Sfânt, trimite-l ca o rouă,
Vrem ploaia Ta târzie, vrem Duhul Tău cel sfânt,
Vrem să trăim cu Tine în cer și pe pământ.

Poporul Tău se roagă, poporul Tău postește,
Te rog, primește ruga, cuvântul Tu sfințește,
La Tine să ajungă ce inima a vorbit,
Eu m-am rugat cu lacrimi, dar poate am greșit.

Ascultă ruga noastră și voia Ta să fie,
Noi vrem să fim în ceruri, aceasta-i bucurie,
Deschide cerul, Tată, vorbește-ne mereu,
Nu ne lăsa să facem ce vrem, dacă e rău.

Te rog, să dai putere, să facem ce am promis,
Să stăm în rugăciune, Satana e învins,
E timpul spre sfârșit, Isus va reveni,
Iar noi, cu bucurie, în cer ne-om întâlni.
Emilia Dinescu