Intercer – Poezii si editoriale

28. RUGĂCIUNE DE MULȚUMIRE
Precum stropii reci de ploaie pe pământul însetat,
Așa-s binecuvântările ce peste noi s-au revărsat,
De aceea, Doamne sfinte, imn de slavă înălțăm
Și smeriți în adorare, azi, cu toții ne plecăm.
Mulțumiri ți-aducem, Doamne, că Tu rugi ai ascultat
Și cu toate ce greșit-am, am venit și ne-ai iertat,
Mulțumim și pentru ruga pe care n-ai împlinit,
Căci Tu le cunoști pe toate, începutul și sfârșit,
De aceea, Doamne sfinte, ne plecăm și-ți mulțumim,
Căci noi ne dorim prea multe și mereu la Tine venim
Și îți cerem… și ne zbatem să avem ce am cerut,
Dar mă întreb, oare știm, Doamne, ce am cerut și ce am vrut?….
Emilia Dinescu

27. RUGĂCIUNE
Îmi adun gândurile rătăcite și sentimente irosite,
Mi le adun, Doamne, și vreau să le arunc,
Căci am decis, acum, că îmi ajung
Doar gândurile și iubirea ce sunt sfinte.
Te rog, Doamne, umple-mă cu gândurile Tale
Și ajută-mă să fiu un vas de lut curat,
Preschimbă-mi inima de piatră în carne
Și ajută-mă, o, Doamne, ca voia Ta să fac.
Emilia Dinescu

26. DIN DRAGOSTE
Închid ochii și mă gândesc la mine,
La mine, la trecutul ce am avut,
Oh, Doamne, ce m-aș face fără Tine,
Căci multe rele-n viață am făcut.
Am fost departe, departe de Tine,
Dar Tu, de mine, nu te-ai depărtat,
Deși eram un spin, un mărăcine,
Tu pe ale Tale palme m-ai purtat.
Am rătăcit și am umblat aiurea,
Deși Tu mă chemai cu susur blând,
Și tot greșind, îți provocam durerea,
Dar Tu stăteai la inima-mi bătând.
Și m-ai strigat pe nume întotdeauna,
Nu m-ai lăsat și m-ai strigat melodios,
Iar eu, cel rătăcit, plecam întruna
Cât mai departe… dar Tu ai fost victorios.
Ai luptat pentru mine și-n locul meu,
Și ai în palme scris numele meu,
Oh, Doamne, vin acum să-ți mulțumesc,
Dar nu știu cum; cuvinte nu găsesc.
Te rog, Doamne, adună lacrimile mele,
Căci eu vreau doar să-ți mulțumesc cu ele,
Sunt lacrimi calde, pline de iubire,
Iubire pentru Tine, căci m-ai iubit pe mine.
Emilia Dinescu

1541. FRIGUL SE OPREȘTE ÎN POEZIE
Când frigul se lovește de rimele ce-s scrise,
Întrepătrundere-n cuvinte și sentimente zise,
Este magie pură, căci frigul se topește,
În versuri, poezie chiar frigul se încălzește.

Nu vreau fragilitate să am printre cuvinte,
Ci vreau să fiu lumină, vorbesc de cele sfinte,
Când stau să mă gândesc, simt numai nostalgie,
În suflet este loc de pur și de magie.

Când frigul se oprește în mijlocul unei poezii,
Întrerupere găsești, nu-i loc de fantezii,
Citește printre rânduri, căldură întrepătrunsă,
Întotdeauna rima prin versuri e ascunsă.

Și frigul s-a încălzit, magie aduce versul,
Poetul, chiar de-i singur, străpunge universul,
Vorbește din preaplin, lumină și căldură,
Găsești în poezie, fragilitate pură.
Emilia Dinescu

1540. RUGĂCIUNE PENTRU BOLNAVI
Venim uniți în rugă și vrem să fim salvați,
Suntem o grupă mică, suntem cu toții frați,
Mulți astăzi suferim că boala s-a înmulțit,
Avem liste, bolnavii în rugă i-am rostit.

Sunt listele prea lungi, sunt tineri și bătrâni,
I-aducem azi în rugă și vrem să îi alini,
Durerea este cruntă și suferința-i mare,
Când boala ne lovește, ne temem de încercare.

Spitalele sunt pline și boala este grea,
E timpul de pe urmă și lumea este rea,
Mulți au fost părăsiți în suferința lor,
Ajută-i ca să simtă că le ești ajutor.

Ești Medicul suprem, la Tine ne rugăm,
Îți cerem vindecare, îți cerem și sperăm,
Dar voia Ta să fie, vrem pacea Ta divină,
Chiar dacă-i suferință, vrem să ne fi lumină.

Nu știm ce este bine, strigăm în rugăciune,
Noi suferim prea mult, pe liste nu sunt nume,
Sunt copilași plăpânzi loviți de handicap,
Loviți de boala cruntă, eu lacrimi multe scap.

Am cunoscut durerea, bolnavă sunt și eu,
Eram copil micuț, strigam la Dumnezeu,
Am suferit nespus și știu că-i dureros,
Să fi copil bolnav, să pari pretențios.

Sunt mulți bolnavi în lume și ei nu te cunosc,
Au auzit Cuvântul, dar nu te recunosc,
Ajută-i să dorească să vină la credință,
Să înțeleagă totul, chiar dacă-i suferință.

Nu înțelegem multe atunci când suferim,
Dar vrem să stăm cu Tine, de Tine ne lipim,
Tu ești salvarea noastră, ne ești Mântuitor,
Îți mulțumim din suflet că ne ești Salvator.
Emilia Dinescu

1539. ÎN CAMERA DE SUS
Suntem poporul Tău, strigăm în rugăciune,
Dorim a Ta putere, dorim a Ta minune,
Dorim Cuvântul Tău să fie călăuză,
De nu vorbim de Tine, nu avem nici o scuză.

Nu toți suntem școliți, dar toți putem vorbi,
Vrem să ne dai putere, Cuvântul a sorbi,
Și să vorbim de Tine prin fapte, cu credință,
Căci faptele vorbesc de a noastră cunoștință.

Nu toți putem pleca în lume să vorbim,
Suntem o grupă mică, în rugă ne unim,
Strigăm în rugăciune, sunt mulți ce duc Cuvântul,
Ajută-i să lucreze, să are tot pământul.

Noi ne rugăm fierbinte ca cei ce însămânțează,
Să are cu credință, rămâi cu ei, veghează,
Sămânța să încolțească, s-aducă rod bogat,
E timpul de pe urmă, nu mai e timp de stat.

În lanțul rugăciunii aduc orașul meu,
Mă rog pentru vecini, te am ca Dumnezeu,
Aș vrea să fiu lumină, o schelă către Tine,
Orașul meu n-aș vrea să fie doar ruine.

Mă rog și pentru țară, sunt mulți plecați afară,
Mănâncă pâinea aspră, poporul să nu moară,
Aș vrea să fie sete și foame de Adevăr,
Comoara e-n Cuvânt și Biblia e cufăr.

E timpul de pe urmă și răul a încolțit,
Veninul și durerea prea mult s-au înmulțit,
E ură rasială, e răutate multă,
Te rog, ascultă ruga, te rog, Doamne, ascultă.

E multă răutate, iubirea se sfârșește,
Citim, ce e-n Scriptură, chiar astăzi se împlinește,
Nu vrem ca să cârtim, orice s-ar întâmpla,
Să stăm în rugăciune și cerul a contempla.

În camera de sus noi ne rugăm mereu,
E timpul rugăciunii, acum mă rog și eu,
Ne agățăm de Tine și stăm în așteptare,
Chiar dacă nu e soare și este încercare.
Emilia Dinescu

25. RĂSTIGNIT ÎN LOCUL MEU
În genunchi, Doamne, vin la Tine,
În genunchi stau lângă crucea Ta,
Căci Tu ai murit pentru mine,
Dar aceea trebuia să fie moartea mea.
Între doi tâlhari ai fost răstignit,
Dar eu mai tâlhar decât ei eram
Și-n clipa în care Tu, Doamne, ai fost jertfit,
Mi-am dat seama ce mult m-ai iubit.
Purtat-ai cununa de spini pe cap
Și-n fiecare spin vedeam păcatul meu
Și bicele pe care alții Ți le-au dat,
De stau și mă gândesc… doar eu… eu Ți le-am dat.
Da, Doamne, astăzi vin la crucea Ta,
Eu, criminalul și tâlharul care am fugit,
Mi-a fost teamă că crucea-i tare grea,
De aceea, Doamne, am tăiat și am cioplit.
Dar când s-o port tot grea mi s-a părut
Și m-am retras… și-am așteptat să vii,
Să iei crucea de jos… și să o porți,
E tare grea… are păcate mii și mii și mii.
Îți mulțumesc, Isuse, c-ai venit
Și crucea-n locul meu, Tu ai purtat,
Ai vrut, Isuse, să fiu mântuit
Și multele păcate mi-ai iertat,
Îți mulțumesc, Isuse, că azi cred
Și ajută-mă să cred și să pășesc
Pe urmele pe care ai mers și eu să calc
Și când mi-e greu doar să privesc în sus
Și atunci să văd că crucea mea Tu ai luat.
Emilia Dinescu

1538. RUGĂ PENTRU COPII
Ne-am adunat în rugă, suntem părinți, strigăm,
Venim la rugăciune și oful îl vărsăm,
Avem copiii-n lume, în lume au plecat,
S-au depărtat de Tine, satan i-a înșelat.

Cu post și rugăciune, cu lacrimi noi strigăm,
Suntem de vină, Tată, dar plângem și sperăm,
Erau micuți copiii, la templu i-am adus,
Dar undeva greșit-am, în lume ei s-au dus.

Venim la rugăciune, ești Tată, te rugăm,
Să ne ajuți pe noi, părinții, să lucrăm,
În casa noastră Doamne, s-aducem doar lumină,
Nu vrem să plângem veșnic, nu vrem să avem vină.

Copiii noștri, Doamne, în lume sunt plecați,
Tu ni i-ai dăruit, noi vrem să-ți fie dați,
În rugăciune sfântă acum noi îi predăm,
Dorim să îi trezești, curând de aici plecăm.
Emilia Dinescu

24. RUGĂCIUNE
Când mi-e foame și mi-e frig,
Doamne, eu la Tine strig,
Tu ai milă de săraci
Îi încalți și îi îmbraci,
Cum e crinul de pe câmp,
De frumos și de gătit,
Cum e pomul pe pământ
Când e gata de rodit.
Așa, Doamne, ai făgăduit
Că vor fi ai Tăi copii,
De aceea, eu promit
Ca în Tine să mă încred,
Că așa e înțelept,
Tu în grijă m-ai avut
Până să fi cunoscut
Eu ceva din a Ta Carte,
Tu mi-ai dat să am de toate
Și lipsuri eu n-am avut,
Deși de Tine n-am știut,
Tu mereu m-ai apărat
Și din rele m-ai scăpat,
Pe căi rele am plecat
Și Tu tot nu m-ai lăsat,
De aceea, Domnul meu,
În Tine mă încred mereu,
Și cum vezi c-oi șchiopăta,
Te implor, nu mă lăsa,
Dă-mi un ghimpe, dă-mi ceva,
Mustră-mă prin Duhul Sfânt,
Că doar Tu ești pe pământ,
Creator și Salvator,
Fi al meu Judecător,
Că Tu judeci cu blândețe
Și nu vrei s-aduci tristețe,
Judecata Ta e dreaptă,
De aceea încă o dată,
Doamne, îndrăznesc să vin
Și în rugă să mă închin
Și te rog, ca ruga mea
De nu-i după voia Ta,
Doamne, nu o asculta.
De mi-e foame, de mi-e frig,
Doamne, eu la Tine strig,
Căci sunt binecuvântat
Când sunt de Tine mustrat.
Emilia Dinescu

23. IUBIREA DE FRATE
Când ai nevoie de mine ți-s frate,
În rest din viata ta mă dai mereu deoparte.
Te rog, Doamne, m-ajută să-i iubesc
Pe toți frații din turmă, aproape să-i doresc.
Și acel ce-n suferință azi se zbate,
Ajută-mă, să îl ajut, să nu îl dau deoparte,
Chiar dacă în trecut, când totul era bine,
El nici nu mă privea, nici nu gândea la mine.
Ajută-mă, o, Doamne, să-i văd pe toți la fel,
Căci Tu ai murit pe cruce nu doar pentru mișel,
Murit-ai pentru hoț și pentru criminal,
Murit-ai pentru rege și pentru mareșal.
Tu i-ai privit, Isuse, pe toți din jur la fel
Și i-ai chemat la Tine să vină toți, defel,
Nu ai privit la chipuri, Tu ai iertat păcate,
Nu ai privit la față, văzut-ai inimi zdruncinate,
De aceea, eu, Isuse, te rog, acum pe Tine,
Ajută-mă, ca-n toate să știu că ești cu mine
Și tot ce fac la semeni să fac ca pentru un frate,
Să fac ca pentru Tine, căci ești prezent în toate.
Emilia Dinescu