1651. ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus e timpul meu de rugă,
M-așez să stau de vorbă, eu ruga vreau să ajungă,
La tronul Tău de har, la tronul Tău de milă,
Nu merit să m-asculți, dar sunt a Ta copilă.
Eu nu mai sunt orfană, m-ai înfiat demult,
Iar eu, o păcătoasă, am promis să ascult,
Mi-ai dat Cuvântul Tău și legea Ta mi-ai dat,
Dar eu, pe calea vieții, mereu le-am neglijat.
Am rătăcit cărarea și m-am pierdut de turmă,
Dar Tu m-ai căutat, mi-ai găsit a mea urmă,
Pe umeri m-ai luat și m-ai adus acasă,
De aceea stau în rugă, eu oaia păcătoasă.
E timpul meu de rugă în camera de sus,
E timpul minunat, deoparte mi l-ai pus,
Tu m-ai chemat pe mine, pe toți Tu ne-ai chemat
În lanțul rugăciunii pe care l-ai format.
Suntem o grupă mică, dar știm că ne iubești,
În camera de sus pe rând Tu ne primești,
Asculți a noastre șoapte, asculți a nostru dor,
Noi suntem doar o grupă, dar din al Tău popor.
Suntem poporul Tău, suntem copiii Tăi,
Nu merităm nimic, suntem mereu cei răi,
Prin harul Tău trăim, cu Tine-n legământ,
Dorim să stăm la cruce, noi ne-am unit plângând.
Ne-am dat mâna în rugă, așa cum am promis,
Pe liste cu speranță și drag noi ne-am înscris,
Tot meritul e al Tău, Tu ne-ai adus aici,
Te rog, ascultă ruga, te rog, să ne ridici.
Ne scuturăm de colb, ne scuturăm de vină,
Dorim eliberare, dorim a Ta lumină,
E timpul de pe urmă și camera de sus,
Este refugiul nostru, un dar de Tine pus.
Tu ne-ai adus aici, suntem plini de speranță,
Deși nu merităm, Tu ne menții în viață,
De aceea stăm în rugă și vrem să-ți mulțumim,
Suntem o grupă mică, dar știm că te iubim.
În rugăciune sfântă m-aplec, îți mulțumesc,
Îți mulțumesc din suflet că încă mai trăiesc,
Prin harul Tău puternic sunt chiar la rugăciune,
Îți mulțumesc din suflet, aceasta e minune.
Îți mulțumesc din suflet, îți mulțumesc mereu,
Deși eu sunt nimic, Tu îmi ești Dumnezeu,
Din vas murdar și putred, doar Tu m-ai transformat,
Mi-ai dat rolul de fiică, căci Tu m-ai înfiat.
Îți mulțumesc fierbinte, păcatul Tu mi-ai șters,
Îți mulțumesc din suflet, chiar pentru acest vers,
Prin harul Tău îți cânt și este minunat,
Eu sunt doar fericită că știu că m-ai salvat.
În rugăciune sfântă strigăm noi, ca părinți,
Aducem brațe goale, dar vrem să ne asculți,
Cu inima zdrobită, strigăm în disperare,
Copiii sunt departe, exact asta ne doare.
Cu listele ce-s scrise la Tine am venit,
Pe liste sunt copiii ce-n dar noi i-am primit,
Am eșuat dramatic, în lume au plecat,
Au rătăcit cărarea și mult s-au depărtat.
Tu ni i-ai dat cadou, un dar prea valoros,
Ne-am străduit degeaba, să-i transformăm frumos,
N-am fost exemplu bun, nu am lucrat cu Tine,
Venim cu brațe goale, venim plini de rușine.
Venim plini de speranță, noi știm că am greșit,
Dar știm că Tu ești Tată, chiar dacă te-am rănit,
Pe liste noi îi punem, strigăm în rugăciune,
Te rog să le vorbești, ei sunt a Ta minune.
Îți cerem cu ardoare și vrem să îi trezești,
Căci au crescut în templu, vrem să le amintești,
Să le aduci aminte de dragostea dintâi,
Te rog, ei sunt în lume, cu ei, te rog, rămâi.
În camera de sus noi listele am scris,
Bolnavii noștri, Tată, pe liste i-am înscris,
E timpul de pe urmă și boala s-a înmulțit,
Poporul e bolnav, e timpul la sfârșit.
E multă suferință și boala-i fără leac,
Noi știm ce se întâmplă, este sfârșit de veac,
Dar cerem alinare, ești Medicul suprem,
Noi suntem doar bolnavii ce-n suferință gem.
Ne temem de durere, ne temem foarte mult,
În suferința cruntă nu pot să mai ascult,
Te rog, ca pacea Ta să fie-n suferință,
Tu ești puterea noastră, îți cerem doar credință.
Pe liste sunt copiii ce-n suferință zac,
Sunt tineri și bătrâni, mulți plâng și apoi tac,
Te rog să le vorbești și să le dai putere,
Să-i mângâi în necaz și să le iei durere.
Este lucrarea Ta, ești Medicul suprem,
Noi suntem slabi din fire, în boală chiar cădem,
Clacăm de multe ori, suntem vase de lut,
Ne încredem doar în Tine, ești totul, absolut.
Îți cerem vindecare, îți cerem alinare,
E șlefuirea noastră, a noastră încercare,
Dar nu ne părăsi, stai lângă noi mereu,
Chiar dacă-i suferință, te vrem ca Dumnezeu.
E timpul rugăciunii în camera de sus,
Venim, ca vase slabe, nimic bun n-am adus,
Dar cerem Duhul sfânt și ploaia Ta târzie,
Vrem pacea Ta divină, vrem a Ta bucurie.
Vrem harul Tău măreț, vrem pacea Ta divină,
Nu vrem în întuneric, trimite-ne lumină,
Vrem ca să fi cu noi și noi să fim cu Tine,
Căci fără Tine suntem doar vase de rușine.
În camera de sus am stat și m-am rugat,
Îți mulțumesc din suflet, acum m-am ridicat,
Mă simt doar fericită, sunt plină doar de Tine,
Îți mulțumesc din suflet, eu știu că ești cu mine.
În camera de sus noi pacea Ta simțim,
Am vrea să stăm cu Tine, de aici să nu ieșim,
Oprește-ne, cu Tine în camera de sus,
Căci este locul sfânt în care ne-ai adus.
Ajută-ne să facem lucrarea Ta, mereu,
E timpul de pe urmă și fără Tine e greu,
E greu pe acest pământ, suntem a Ta mireasă,
Te așteptăm cu dor, dorim să fim acasă.
Nu vrem să ațipim, căci timpul s-a cam scurs,
Nu este timp de joacă, e timpul doar de plâns,
Să plângem c-am greșit și să ne pocăim,
E timpul de pe urmă și vrem să ne trezim.
În camera de sus aici și-n veșnicie,
În camera de sus e mare bucurie,
Căci camera de sus e locul favorit,
Aici, întotdeauna, pe Hristos l-am găsit.
În camera de sus îmi las inima mea,
Ce dacă pe pământ e viața asta grea,
În camera de sus uit orice suferință,
Te chem azi și pe tine, vino cu pocăință.
În camera de sus să stăm cu adorare,
În camera de sus e totul numai soare,
În camera de sus suntem uniți ca frați,
În camera de sus stăm, cu drag, adunați.
În camera de sus eu ruga am înălțat,
Tot oful și durerea în rugă am predat,
Să împlinească Domnul ce-i după voia Sa,
În camera de sus eu vreau pe veci a sta.
Emilia Dinescu
